Data viitoare când te afli într-o mașină pe un drum cu multe curbe, poate ar fi o idee bună să pornești o melodie veselă. A fost descoperit genul de muzică ce te scapă de răul de mișcare.
O echipă de cercetători condusă de neurologul Yilun Li, de la Henan Institute of Science and Technology (China), a descoperit că muzica poate fi o intervenție surprinzător de eficientă care te scapă de răul de mișcare, în funcție de melodia aleasă.
În cadrul experimentelor, 30 de voluntari au fost supuși unui simulator auto care le-a indus senzația de rău de mișcare, purtând în același timp o cască EEG pentru a le înregistra activitatea cerebrală în timp real. Astfel, cercetătorii au urmărit modul în care creierul trece de la o stare stabilă la una de disconfort și înapoi la cea stabilă.
Care este genul de muzică ce te scapă de răul de mișcare?
Participanții au fost împărțiți în șase grupuri: patru grupuri au ascultat câte un minut de muzică după „călătoria” simulată, un grup a meditat timp de un minut, iar altul a încheiat experiența chiar înainte ca voluntarii să înceapă să se simtă rău. Rezultatele au arătat că muzica veselă a redus simptomele de rău de mișcare cu 14%, în comparație cu meditația.
Pe locul doi s-a situat muzica liniștitoare, care a diminuat simptomele cu 13,4%. În schimb, muzica tristă a avut efectul opus, încetinind recuperarea chiar mai mult decât simpla așteptare ca starea să treacă de la sine.
Deși studiul are un eșantion redus, concluziile li se aliniază altor cercetări care arată că muzica poate influența profund modul în care ne simțim. Studii anterioare au demonstrat că melodiile preferate pot atenua răul de mișcare indus vizual, inclusiv cel cauzat de realitatea virtuală, și chiar pot ameliora simptomele mahmurelii.
Atenție la muzica tristă!
Totuși, în timp ce unele cercetări sugerează că muzica tristă poate îmbunătăți starea de spirit, în anumite contexte efectul poate fi invers. Datele EEG obținute în acest studiu indică faptul că răul de mișcare este corelat negativ cu activitatea din regiunea occipitală a creierului, responsabilă de procesarea informațiilor vizuale. Cu cât participanții se simțeau mai rău, cu atât activitatea acestei zone era mai redusă. În schimb, revenirea a coincis cu o activitate cerebrală mai complexă.
„Muzica tristă poate amplifica disconfortul prin rezonanță emoțională”, explică autorii, citați de Science Alert. În schimb, melodiile vesele sau relaxante ar putea contribui la menținerea unei stări fizice mai bune, „sporind astfel confortul pasagerilor”.
Merită încercat.
Studiul a fost publicat în Frontiers in Human Neuroscience.
Vă recomandăm să citiți și:
Grăsimea viscerală ascunsă accelerează îmbătrânirea inimii
Proteinele de origine animală nu cresc riscul de mortalitate
Somnul regulat, esențial pentru pacienții cu insuficiență cardiacă
Articolul Ce muzică trebuie să asculți ca să scapi de răul de mișcare? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
