Tot mai mulți oameni au început să lucreze de acasă după introducerea măsurilor de distanțare socială ca răspuns la pandemie. În 2020, 12% dintre angajații cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani din UE lucrau de obicei de acasă, în timp ce această pondere a fost de 5-6 procente, în ultimul deceniu.
Helsinki, capitala Finlandei, este locul în care trebuie să locuiști dacă îți place să lucrezi de acasă. Locația se află în fruntea clasamentului Eurostat în ceea ce privește oamenii care aleg să muncească de acasă. Helsinki a înregistrat cea mai mare pondere a angajaților în 2020, respectiv 37%, conform datelor publicate, joi, de Eurostat.
Capitala Finlandei este urmată la distanță de două regiuni belgiene: Province du Brabant wallon (27%) și capitala Bruxelles (26%).
Situația în restul Europei
La nivelul Uniunii Europene, conform Eurostat, în 2020, aproximativ unul din patru angajați lucrau de acasă în: Estul și Centrul Irlandei (25%), Wien (Austria) și Hovedstaden (Danemarca) – ambele 24%, precum și Ile-de-France (Franța), Utrecht (Olanda), Luxemburg și Lisabona (Portugalia) – toate 23%.
România, codașa UE și la „work from home”
În schimb, munca de acasă este mai puțin frecventă în multe regiuni de estul și sudul UE, iar în acest clasament intră și România.
În 2020, mai puțin de 5% din forța de muncă a lucrat de acasă în Croației, precum și în Cipru, Letonia și Bulgaria, în marea majoritate a regiunilor din Ungaria și România (cu excepția capitalelor) și Grecia.
The post Cea mai potrivită țară din Europa pentru munca de acasă – raport Eurostat appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
