Scopul unei vieți fericite ar trebui să fie un corp fără durere și o minte netulburată. Aceasta era doctrina filosofului grec Epicur, care a trăit între 341 și 270 î.Hr.
Pentru mulți oameni, epicureismul a însemnat adesea un simplu devotament pentru plăcere, confort și un trai extravagant fără a acorda prea multă atenție consecințelor. Însă, ideile dezvoltate de Epicur au fost mult mai complexe. În timpul vieții sale, și timp de câteva secole după aceea, filosoful a fost considerat un reformator moral.
Ideile lui Epicur despre modul în care o persoană ar trebui să-și trăiască viață s-au bazat pe înțelegerea sa asupra lumii naturale și credințele sale despre relația dintre corpul și sufletul uman.
Senzația este singura sursă de cunoaștere
La fel ca Democrit înainte sa, Epicur credea că universul este alcătuit din corpuri materiale și spațiu, sau vidul. Corpurile erau compuse din elemente individuale numite atomi. Universul este nelimitat, la fel și numărul de atomi. Atomii au diferite forme, iar numărul de atomi de fiecare formă este infinit.
De asemenea, corpul și sufletul uman sunt alcătuite din atomi. Atomii din suflet sunt subțiri și distribuiți prin tot corpul, iar sufletul este responsabil pentru toată perceperea simțurilor. Senzația este singura sursă de cunoaștere, iar toate perceperile simțurilor sunt adevărate, fie că este vorba de vedere, auz, atingere, miros sau gust.
Însă, uneori pot apărea și erori, dacă mintea dezvoltă o opinie greșită despre ceea ce percep simțurile. Atât timp cât sufletul este protejat de corp, acesta este capabil să comunice senzațiile. De asemenea, filosoful susținea că, atunci când părăsește corpul, sufletul se risipește și se pierde, iar corpul nu mai poate simți nimic.
Doctrina dezvoltată de Epicur nu servește doar interesele personale
Dacă senzațiile reprezintă baza cunoașterii, atunci scopul cunoașterii este evitarea acelor senzații care provoacă durere și căutarea celor care oferă plăcere corpului și minții. Deși fiecare plăcere este în sine bună, nu oricare ar trebui să fie căutată pentru că unele plăcere ar putea include consecințe dureroase care depășesc plăcerile. Asta înseamnă că individul trebuie să învețe să diferențieze între plăcerile care sunt cu adevărat bune și cele care doar par să fie bune, scrie Britannica.
O viață bună necesită exersarea înțelepciunii practice (moderație, curaj și dreptate) pentru a pune în echilibru plăcerile față de dureri și pentru a accepta atunci când sunt necesare acele dureri care duc la plăceri mai mari. Astfel, doctrina dezvoltată de Epicur nu servește doar interesele personale.
Este necesar să ne comportăm într-un mod echitabil cu alte persoane pentru că este dureros să fim neîndreptățiți. Epicur recomanda cultivarea prieteniilor, acestea fiind atât utile cât și necesare. Mai mult, filosoful susținea că plăcerile minții sunt mai trainice decât cele ale corpului.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Neagu Djuvara, istoricul și filosoful care a pus la îndoială istoria oficială a României
Emil Cioran, filosoful ce trebuie citit în momente de disperare și melancolie
Jean-Jacques Rousseau, filosoful care credea că părinții nu ar trebui să-și certe copiii
Giordano Bruno, filosoful care a sfidat teoriile tradiționale ale vremurilor sale
Articolul Epicur, filosoful din spatele epicureismului. Ce presupunea doctrina sa? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
