„Volatilitatea este foarte mare, iar estimările făcute cu puţin timp în urmă nu mai au nicio legătură cu ce se întâmplă în realitate. De exemplu, nimeni nu poate cuantifica deocamdată efectele războiului din Ucraina, a spus Pănescu pentru Agerpres.
Întrebată cum crede că va arăta preţul peste un an, ea a arătat că orice scenariu este posibil: „Nici cu un glob de cristal nu mai poţi spune de acum ce o să fie”. Totuşi, ea îşi menţine declaraţia făcută în urmă cu un an, când a spus că era utilităţilor ieftine a luat sfârşit.
Despre măsurile de sprijin pentru consumatori, Pănescu spune că erau inevitabile: „Acum se doreşte la nivelul Uniunii Europene să existe măsuri similare pentru toate ţările. E greu de spus dacă este mai bine aşa. Totodată, nu cred că România poate deveni independentă energetic, deşi avem resurse, pentru că activăm pe o piaţă europeană”, scrie Agerpres.
Noul val de proiecte de energie regenerabilă, care vor fi instalate în următorii ani în România, va fi mai puternic decât primul, ca urmare a finanţărilor care vor veni din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), consideră ea. „Există un apetit foarte mare în această zonă, la fel şi interesul băncilor să finanţeze aceste proiecte”, a spus Pănescu pentru Agerpres.
Interesul de acum din regenerabile poate fi comparat cu cel din sectorul imobiliar din perioada 2014-2015, crede reprezentanta companiei Premier Energy.
În prezent, în România există capacităţi de energie regenerabilă de circa 4.500 de MW, marea majoritate construite în perioada 2008-2013, când a intrat în vigoare schema de susţinere prin certificate verzi.
„Premier Energy are, de asemenea, planuri în sectorul energiei verzi. Compania deja deţine un parc eolian de 34 de MW la Stejaru (Tulcea). Dorim să avem capacităţi de 200 de MW în 2022-2023 – eoliene, solare şi în cogenerare, pentru echilibrare. Iar în următorii 2-3 ani, 500 de MW la nivel regional – ne uităm în Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Grecia. Deocamdată nu am depus proiecte pentru a accesa bani din PNRR în această sesiune”, a continuat Pănescu.
Dacă zona Dobrogei, cu cel mai mare potenţial, este deja ocupată în mare parte de parcuri eoliene, următoarea zonă de interes pentru acest sector este sudul Moldovei, Galaţi, Brăila. Pentru panourile fotovoltaice, vestul ţării a devenit foarte atractiv.
„O problemă rămâne reţeaua care să poată prelua energia produsă în capacităţi din surse regenerabile, avem aceeaşi infrastructură de zeci de ani. Transelectrica are un plan de investiţii pentru a integra noile capacităţi şi sperăm că îl va duce la îndeplinire. O altă provocare este lipsa specialiştilor din sector şi vrem să demarăm programe de internship”, spune Pănescu.
Premier Energy a achiziţionat recent fondul de investiţii Alive Capital, specializat în proiecte de energie regenerabilă, care furnizează şi servicii de management integrate producătorilor de energie regenerabilă din România.
Premier Energy este al treilea mare distribuitor de gaze din România, după Engie şi E.ON, şi în top 5 furnizori, cu peste 110.000 de clienţi. Compania este interesată şi de listarea la bursă, atunci când contextul va fi favorabil.
Momentan avem 2.500 de kilometri de conducte de distribuţie gaze şi planul este să creştem reţeaua cu 10-15% anual. Ţintim zone unde nu a mai existat până acum o reţea de gaze. De regulă, 100 de kilometri de conductă aduc 6-7.000 de clienţi noi. Vom folosi anumite tipuri de conducte care să permită în viitor amestecul gazelor cu hidrogen”, a arătat ea.
De asemenea, compania a rezervat capacitate prin viitorul terminal de gaze naturale lichefiate de la Alexandroupolis, Grecia, care este planificat să fie gata în 2023.
Premier Energy este deţinută de EMA Capital, un fond de investiţii fondat de omul de afaceri ceh Jiri Smejc, care a intrat pe piaţa din România în 2013.
Compania deţine distribuţii de gaze în special în judeţul Ilfov, în Muntenia, dar şi în vestul ţării şi în sudul Moldovei.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
