Votul a fost secret cu bile asupra listelor de candidaţi. S-au înregistrat 380 de voturi pentru şi 14 împotrivă.
Astfel, din Consiliul de administraţie al SRTv vor face parte: Georgică Severin, Lucian Ghimişi şi Anca Dindirică (propuşi de PSD), Radu Carp şi Mihai Firică (PNL), Valentin – Andrei Enescu (USR), Hajnalka Nagy-Debreczeni (UDMR), Dorothea Ionescu (AUR), Christel Ţopescu (propunerea Administraţiei Prezidenţiale), Dan Cristian Turturică (propunerea Guvernului), Dietlinde Dinesz şi Gabriela Luminiţa Iordănescu (propuneri ale angajaţilor), Borislav Velmirovici (din partea minorităţilor naţionale).
Membrii Consiliului de administraţie al SRR vor fi: Ruxandra Săraru, Radu Herjeu şi Răzvan-Ioan Dincă (propuşi de PSD), Radu F. Alexandru şi Alexandra Bogdan (propuşi de PNL), Liviu Popescu (propus de USR), Annamaria Maria Bodoczi (propusă de UDMR), Dragoş Daniel Pătlăgeanu (propus de Administraţia Prezidenţială), Maria Ţoghină (propusă de Guvern), Oana Rusu şi Marius Dorian Tănase (reprezentanţi ai salariaţilor), Milan Manyura (minorităţi), Sorin Faur (propus de AUR).
Membrii celor două consilii de administraţie depun jurământul în Parlament.
Aceştia sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani.
Plenul Parlamentului urmează să-i numească, luni, pe preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi preşedintele Societăţii Române de Televiziune, după audierea în comisiile permanente de specialitate.
The post Parlamentul i-a desemnat pe membrii consiliilor de administrație ale SRTv și SRR appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
