Germania, care a depus eforturi considerabile pentru a câștiga un loc, nu a reușit să fie aleasă în grupul Europei Occidentale și alte state. Berlinul a acumulat 104 voturi, clasându-se pe locul trei, după Portugalia, care a primit 134 de voturi, și Austria, cu 131 de voturi.
În grupul Asia-Pacific, disputa dintre Filipine și Kârgâzstan a necesitat patru runde de votare. În cele din urmă, Kârgâzstanul a atins majoritatea necesară de două treimi, obținând 142 de voturi față de 49, marcând astfel prima sa intrare în Consiliul de Securitate al ONU.
Consiliul de Securitate este singura structură a Națiunilor Unite cu puterea de a lua decizii obligatorii din punct de vedere legal, inclusiv impunerea de sancțiuni și autorizarea utilizării forței. Acest organism include cinci membri permanenți cu drept de veto: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite.
Cei zece membri nepermanenți sunt aleși prin rotație, câte cinci în fiecare an. Conform voturilor de miercuri, Zimbabwe va înlocui Somalia, Trinidad și Tobago va înlocui Panama, iar Portugalia și Austria vor ocupa locurile deținute anterior de Danemarca și Grecia, în timp ce Kârgâzstanul va înlocui Pakistanul.
Bahrain, Columbia, Republica Democratică Congo, Letonia și Liberia își vor continua mandatele de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate până la sfârșitul anului 2027.
Marți, Adunarea Generală l-a numit pe ministrul de Externe al Bangladeshului, Khalilur Rahman, în rolul de președinte al celei de-a 81-a sesiuni, formată din 193 de state membre, sesiune ce va începe în septembrie.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
