Potrivit acesteia, hotărârea Curții a avut la bază abateri grave de la normele constituționale și electorale. „Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor de finanțare a campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competența CCR. Și sunt motive care au fost detaliate într-o hotărâre care a trecut destul de multe teste juridice, și testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene”, a declarat Simina Tănăsescu.
Ea a subliniat că deliberările din cadrul Curții s-au desfășurat în mod obișnuit, fără tensiuni: „A fost o decizie asumată, calmă”.
În analiza realizată de judecători, un rol important l-au avut informațiile declasificate privind desfășurarea campaniei electorale. Acestea au evidențiat nereguli privind promovarea, utilizarea tehnologiilor digitale și modul de finanțare, elemente care au fost integrate în evaluarea finală a Curții.
Decizia de anulare a vizat întregul proces electoral, nu doar votul propriu-zis, ci și perioada de campanie. Curtea a identificat trei categorii majore de probleme, care s-au suprapus și au produs un efect cumulat asupra corectitudinii scrutinului.
Prima categorie a vizat drepturile alegătorilor. Instanța constituțională a constatat că procesul electoral a fost afectat de practici care au distorsionat informarea publicului și au influențat capacitatea cetățenilor de a decide în mod liber. Au fost invocate inclusiv metode de promovare netransparente, utilizarea tehnologiilor digitale fără marcaje legale și diferențe majore între realitatea campaniei și informațiile oficiale.
A doua categorie s-a referit la dreptul de a fi ales. Curtea a apreciat că dezechilibrele create în campanie au afectat competiția electorală, oferind un avantaj disproporționat unui candidat. Expunerea preferențială în mediul online și lipsa transparenței în utilizarea instrumentelor digitale au diminuat șansele celorlalți competitori de a ajunge la alegători în condiții egale.
A treia categorie a vizat finanțarea campaniei. Judecătorii au reținut discrepanțe majore între activitatea electorală vizibilă și declarațiile oficiale privind cheltuielile. Lipsa de transparență în publicitatea online și suspiciunile privind surse nedeclarate de finanțare au fost considerate factori care au afectat integritatea procesului electoral.
În ansamblu, Curtea a concluzionat că aceste nereguli au avut un efect cumulat asupra întregului proces electoral, afectând atât egalitatea de șanse între candidați, cât și caracterul liber exprimat al votului.
Hotărârea din 6 decembrie 2024 a reprezentat o măsură fără precedent în România, Curtea dispunând anularea completă a alegerilor prezidențiale și reluarea lor integrală. Decizia a fost adoptată în unanimitate și s-a bazat pe atribuțiile constituționale privind garantarea corectitudinii procedurii de alegere a președintelui.
În contextul analizat, Curtea a arătat că neregulile identificate au afectat întregul proces electoral, de la campanie până la exprimarea votului, justificând astfel măsura radicală a anulării scrutinului.Deși există voci în media care doresc presiune asupra silogismului judiciar în a distruge autoritatea de lucru judecat al deciziei CCR, în statul de drept deciziile Curții Constituționale și hotărârile definitive ale instanțelor au securitate juridică și se respectă până la revizuirea admisă a acestora. De reținut că deciziile CCR sunt general obligatorii și ele cuprind atât analiză probatorie cât și judecata în raport de legea fundamentală.
Marius Leontiuc – senior editor, specialist în drept
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
