Rusia avertizează: Orice ţară care îşi pune aerodromurile la dispoziţia Ucrainei ar putea fi considerată parte în conflict. Ştim cu siguranţă că avioane ucrainene au zburat spre România şi alte ţări vecine
Orice ţară care îşi pune la dispoziţia Ucrainei aerodromurile pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, relatează Reuters, scrie Agerpres.
„Folosirea reţelelor de aerodromuri ale acestor ţări pentru a primi avioane militare ucrainene şi utilizarea lor ulterioară împotriva forţelor armate ruse pot fi considerate o implicare a acestor stare în conflictul armat”, a subliniat Konaşenkov, citat de agenţia de presă Interfax.
”Practic, toate avioanele cu capacitate de luptă ale regimului de la Kiev au fost distruse. Dar ştim cu siguranţă că avioane ucrainene au zburat spre România şi alte ţări vecine”, a declarat Igor Konaşenkov, citat de AFP şi EFE.
Ucraina este deschisă să discute „modele non-NATO”, declară un negociator pentru Fox News
Ucraina nu este dispusă să facă compromisuri în privinţa integrităţii sale teritoriale în cadrul discuţiilor cu Rusia, dar este deschisă să discute despre ”modele non-NATO” pentru viitorul său, într-un forum mai larg, a declarat unul dintre negociatorii săi pentru Fox News, informează Reuters.
Ucraina a încercat să devină membră a Uniunii Europene şi a NATO, dar s-a lovit de opoziţia Moscovei. Preşedintele rus Vladimir Putin a citat posibila aderare a Ucrainei la NATO ca dovadă a ceea ce el consideră a fi agresiunea NATO faţă de Rusia.
”Răspunsul pe care îl primim din partea ţărilor NATO este că nu sunt pregătite nici măcar să discute despre posibilitatea de a ne avea în NATO, nu pentru următorii cinci sau zece ani”, a declarat negociatorul David Arahamia în declaraţii publicate sâmbătă seara târziu pe site-ul Fox News.
”Suntem gata să discutăm despre unele modele non-NATO. De exemplu, ar putea exista garanţii directe din partea diferitelor ţări precum SUA, China, Marea Britanie, poate Germania şi Franţa. Suntem deschişi să discutăm astfel de lucruri într-un cerc mai larg, nu doar în cadrul unor discuţii bilaterale cu Rusia, ci şi cu alţi parteneri”.
Delegaţii din Ucraina şi Rusia au avut două runde de discuţii de când Rusia a lansat o invazie în ţara vecină pe 24 februarie.
Următoarea rundă de discuţii urmează să aibă loc luni, potrivit părţii ucrainene.
AIEA: Un ofiţer rus se află în prezent la conducerea tehnică a centralei nucleare de la Zaporojie
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a avertizat că un ofiţer rus se află în prezent la conducerea tehnică a centralei nucleare de la Zaporojie, bombardată şi ocupată de Rusia în timpul invaziei sale în Ucraina, ceea ce contravine principiilor de bază pentru funcţionarea sigură a acesteia, relatează EFE.
”Conducerea centralei se află acum sub comanda comandantului forţelor ruseşti care au preluat controlul sitului săptămâna trecută”, a declarat duminică directorul general al agenţiei ONU, argentinianul Rafael Grossi.
Grossi şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la o schimbare care, a avertizat el, contravine unui pilon indispensabil al securităţii nucleare prin limitarea capacităţii personalului tehnic de a „lua decizii fără presiuni nejustificate”.
AIEA a precizat că autoritatea ucraineană de reglementare nucleară a informat că orice acţiune, inclusiv cele legate de funcţionarea tehnică a celor şase reactoare, necesită aprobarea prealabilă a comandantului rus, potrivit unui comunicat al AIEA privind situaţia de la centrală.
În plus, Grossi vorbeşte despre o a doua „evoluţie gravă”, explicând că, începând de astăzi, există probleme de comunicare cu personalul tehnic din Zaporojie, din cauza faptului că telefoanele fixe, faxurile şi e-mailurile nu funcţionează, iar contactul prin reţeaua mobilă este de proastă calitate.
Această situaţie încalcă unul dintre cei şapte piloni de bază ai securităţii nucleare, şi anume menţinerea unei comunicări fiabile între autoritatea de reglementare nucleară şi operatorul centralei.
”Deteriorarea situaţiei comunicaţiilor vitale dintre autoritatea de reglementare şi centrala nucleară din Zaporojie este, de asemenea, o sursă de îngrijorare profundă, în special în timpul unui conflict armat care ar putea pune în pericol instalaţiile nucleare ale ţării în orice moment’, a avertizat Grossi.
”Sunt foarte îngrijorat de aceste evenimente care mi-au fost raportate astăzi”, a declarat diplomatul argentinian.
Există, de asemenea, probleme de comunicare cu fosta centrală de la Cernobîl, locul celui mai grav accident nuclear din istorie în 1986, care se află în mâinile trupelor ruseşti invadatoare din 24 februarie.
În plus, AIEA a avertizat că s-a pierdut contactul cu toate instituţiile din oraşul portuar Mariupol, care este asediat de trupele ruseşti folosind diferite surse de materiale radioactive.
Suceava: Coloana de maşini cu refugiaţi ucraineni se întinde pe 15 kilometri în PTF Porubne – Siret
Mii de refugiaţi ucraineni aşteptau, duminică seară, în Punctul de Trecere a Frontierei Porubne – Siret, pentru a intra în România, pe fondul războiului care le afectează ţara.
Coloana de maşini se întindea pe o lungime de aproximativ 15 kilometri, ceea ce face ca timpii de aşteptare să crească foarte mult. De asemenea, alte sute de persoane încercau să intre în România pe jos, tot prin Punctul de Trecere a Frontierei Porubne – Siret.
Ca şi până acum, majoritatea refugiaţilor sunt femei şi copii.
Numărul de forţe de ordine atât pe partea ucraineană, cât mai ales pe partea română a frontierei a fost suplimentat.
Prioritate la trecere o aveau maşinile care efectuau transporturi umanitare către Ucraina.
Kuleba: Aproximativ 20.000 de voluntari străini s-au oferit să lupte împotriva Rusiei
Aproape 20.000 de voluntari străini s-au oferit să ajute Ucraina în lupta împotriva Rusiei, a declarat duminică ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.
”În acest moment sunt în jur de 20.000 de persoane, în principal din ţări europene”, a declarat Kuleba pentru postul american CNN – conform AFP.
Potrivit acestuia, „mulţi oameni urăsc Rusia” de ani de zile, dar nu au îndrăznit să i se opună. ”Când oamenii au văzut că ucrainenii luptă, că nu se dau bătuţi, asta i-a făcut să se alăture luptei”, a adăugat el.
Deşi a afirmat că „înţelege necesitatea de a lupta”, diplomatul ucrainean a spus că este „mai important” să obţină asistenţă „politică, economică şi militară” din partea restului lumii, în special „pentru apărarea aeriană”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţase la sfârşitul lunii februarie crearea unei „legiuni internaţionale” de luptători străini pentru a-l ajuta să respingă invazia rusă. Voluntarii au fost invitaţi să contacteze ambasadele ucrainene din ţările lor respective.
Danemarca a dat undă verde cetăţenilor săi, la fel ca şi ministrul britanic de externe Liz Truss. Dar, duminică, şeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, amiralul Tony Radakin, a declarat că este „ilegal şi inutil” ca britanicii să meargă să lupte în Ucraina, aminteşte AFP.
Mii de manifestanţi în oraşe europene denunţă invazia rusă în Ucraina
Mii de persoane au manifestat duminică, pentru a doua zi consecutiv, în mai multe oraşe europene, pentru a denunţa invazia rusă în Ucraina, relatează AFP.
La Bruxelles, aproximativ 5.000 de persoane, potrivit poliţiei, au ieşit în stradă, fluturând numeroase steaguri ucrainene, scrie Agerpres.
La Toulouse, în sud-vestul Franţei, un oraş înfrăţit cu Kievul, manifestanţii au mărşăluit în spatele unui mare banner galben şi albastru, ţinând în mâini portrete ale preşedintelui rus colorate în roşu şi proclamând „Opriţi-l pe Putin, criminalul”. În nordul Franţei, aproximativ 5.000 de persoane s-au adunat în sprijinul Ucrainei în faţa memorialului păcii din Caen.
În Spania, au avut loc manifestaţii la Madrid, Barcelona şi în alte oraşe pentru a cere încetarea invaziei ruseşti în Ucraina. Numeroase steaguri albastre şi galbene au fluturat în Barcelona, unde aproximativ 800 de persoane, potrivit autorităţilor, s-au adunat cu pancarte pe care scria ”Închideţi cerul, nu ochii”, ”NATO, protejaţi cerul Ucrainei” sau ”Opriţi-l pe Putin, opriţi războiul”.
La Belgrad, sute de persoane s-au adunat pentru a-şi exprima sprijinul pentru Ucraina, la două zile după o demonstraţie de susţinere a preşedintelui rus Vladimir Putin şi a invaziei Rusiei în Ucraina.
De asemenea, aproximativ 100 de persoane s-au adunat duminică la Skopje, capitala Macedoniei de Nord, pentru a-şi exprima sprijinul pentru Ucraina.
Şi sâmbătă, mii de manifestanţi au ieşit deja în stradă în multe oraşe, precum Paris, New York, Roma sau Zurich, pentru a spune „stop” războiului şi a protesta împotriva invaziei Rusiei în Ucraina.
Postul de televiziune de ştiri internaţionale BBC World News a încetat să mai emită în Rusia, a anunţat duminică BBC, după ce autorităţile ruse s-au îndreptat radical împotriva presei de la începutul invaziei din Ucraina.
Un purtător de cuvânt al grupului public britanic a declarat că postul a fost indisponibil în Rusia începând de sâmbătă, relatează AFP.
”Regretăm că telespectatorilor noştri ruşi li se refuză accesul la informaţii fiabile şi imparţiale într-un moment în care au cea mai mare nevoie de ele”, a adăugat el.
Grupul a precizat că va continua să relateze în limba rusă din afara Rusiei.
BBC anunţase vineri că suspendă temporar activitatea jurnaliştilor săi din Rusia pentru a le asigura siguranţa, după adoptarea unei legi care prevede pedepse grele cu închisoarea pentru difuzarea de informaţii înşelătoare despre armată.
În Marea Britanie, canalul rusesc de stat în limba engleză RT (fostul Russia Today) este ţinta a 27 de anchete din partea autorităţii britanice de reglementare a presei, Ofcom, pentru lipsa de imparţialitate în reflectarea invaziei ruseşti în Ucraina.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
