În valoare de cel puţin un miliard de euro, Fondul pentru inovaţie va fi investit în tehnologii cu utilizare dublă care au o aplicare potenţială pentru apărare şi securitate.
„Împreună ne vom ţine oamenii în siguranţă într-o lume în rapidă schimbare”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg după o reuniune ministerială de două zile de la Bruxelles.
Un exemplu de astfel de tehnologii este propulsia supersonică, care este dezvoltată şi de China şi Rusia. Altele sunt aparate de zbor autonome şi alte sisteme robotice, notează dpa.
Noul fond „va asigura că aliaţii nu ratează ultimele tehnologii şi capabilităţi care vor fi critice pentru securitatea noastră”, a mai spus Stoltenberg la conferinţa de presă.
Acordul a fost semnat de miniştrii de externe din: Belgia, Republica Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Regatul Unit, notează Xinhua.
Stoltenberg a anunţat de asemenea crearea DIANA, un Accelerator pentru inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord.
„În cadrul DIANA, aliaţii sunt angajaţi să furnizeze o reţea de centre de testare a tehnologiei şi situri pentru accelerator în întreaga Alianţă pentru a valorifica mai bine inovaţia civilă pentru securitatea noastră”, a spus el.
Cele două proiecte vor permite aliaţilor NATO să utilizeze şi să opereze noile tehnologii „fără obstacole între forţele lor”.
The post 17 state NATO, printre care și România, au convenit să înființeze un fond de cel puțin un miliard de dolari pentru dezvoltarea de tehnologii de apărare appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
