- Cazurile au apărut în primele 7 zile după vaccinarea anti-COVID, fie cu prima, fie cu a doua doză a serului de la Pfizer.
- Tinerii au fost externaţi, evoluţia a fost foarte bună, a anunţat Valeriu Gheorghiţă.
- Acesta a mai spus că rata de raportare este similară cu alte ţări, fiind vorba despre un caz la 100.000 de doze administrate.
Şase cazuri de miocardită au fost înregistrate la tinerii din România vaccinaţi anti-COVID de la debutul campaniei. Este vorba despre tineri cu vârste cuprinse între 17 şi 29 de ani care s-au vaccinat cu serul produs de Pfizer.
Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, în România s-au înregistrat şase cazuri de miocardită la tineri cu vârsta cuprinsă între 17 şi 29 de ani.
Cazurile au apărut în primele 7 zile după vaccinarea anti-COVID, fie cu prima, fie cu a doua doză a serului de la Pfizer.
Tinerii au fost externaţi, evoluţia a fost foarte bună, a anunţat Valeriu Gheorghiţă.
Acesta a mai spus că rata de raportare este similară cu alte ţări, fiind vorba despre un caz la 100.000 de doze administrate.
Medicul Gheorghiţă a precizat faptul că în prezent nu există recomandări pentru monitorizarea tinerilor sau pentru realizarea de investigaţii suplimentare după vaccinare.
Simptomele în cazul miocarditei sunt durerea toracică, palpitaţiile, starea de oboseala şi, uneori, febra.
The post Câte cazuri de miocardită s-au înregistrat de la începutul campaniei de vaccinare appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
