- Julian Assange a primit permisiunea de a se căsători cu partenera sa, Stella Moris, în închisoarea Belmarsh.
- Deţinuţii au dreptul de a solicita să se căsătorească în închisoare în conformitate cu Legea căsătoriilor din 1983, iar în cazul în care cererile sunt aprobate, aceştia trebuie să suporte toate costurile căsătoriei.
Fondatorul Wikileaks şi Stella Moris au împreună doi fii, despre care ea a spus că au fost concepuţi în timp ce el locuia în ambasada Ecuadorului din Londra, a anunţat BBC.
Serviciul penitenciar a declarat că cererea lui Assange a fost „analizată în mod obişnuit de către directorul închisorii”.
Deţinuţii au dreptul de a solicita să se căsătorească în închisoare în conformitate cu Legea căsătoriilor din 1983, iar în cazul în care cererile sunt aprobate, aceştia trebuie să suporte toate costurile căsătoriei.
Într-un interviu acordat anul trecut ziarului Mail on Sunday, Stella Moris, o avocată de origine sud-africană, a dezvăluit că a avut o relaţie cu Assange din 2015 şi că şi-a crescut singură cei doi copii mici.
Assange, în vârstă de 50 de ani, continuă să lupte împotriva extrădării în SUA pentru acuzaţii de spionaj.
Australianul se află în închisoarea Belmarsh din 2019, când a fost scos de poliţie din ambasada ecuadoriană din Londra şi arestat pentru că nu a respectat condiţiile de eliberare pe cauţiune.
The post Julian Assange se căsătorește în închisoare appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
