Lockheed Martin a concurat cu suedezii de la Saab, cu rivalii americani de la Boeing, cu francezii de la Dassault şi cu britanici de la BAE Systems.
Contractul, cel mai important de furnizare de armament din istoria ţării, are o valoare de 8,378 de miliarde de euro (9,44 de miliarde de dolari), a indicat guvernul.
‘Comparând performanţele militare, F-35 a răspuns cel mai bine cerinţelor noastre’, a afirmat ministrul apărării, Antti Kaikkonen, într-o conferinţă de presă.
Noile aparate, ce ar urma să rămână în serviciu până în 2060, vor înlocui cele 60 de avioane F/A-18 livrate de Boeing la sfârşitul anilor 1990.
Jumătate dintre noile avioane vor avea baza în Laponia (nord), iar cealaltă jumătate în Carelia, în estul ţării.
Finlanda este cel de-al 14 stat care optează pentru avioanele F-35.
Această alegere întăreşte cooperarea militare a Finlandei cu aliaţii săi, în special cu SUA şi Norvegia, a afirmat cercetătorul Charly Salonius-Pasternak de la Institutul finlandez pentru afaceri internaţionale.
Spre deosebire de Norvegia, Finlanda, care are o frontieră de peste 1.300 km cu Rusia, nu este membră a NATO, dar şi-a consolidat relaţiile cu aceasta în ultimii ani şi a ales să se doteze cu echipament militar compatibil cu al Aliaţilor.
În 2014, Finlanda a semnat cu Suedia un acord ce prevede antrenamente comune şi autorizarea asistenţei NATO în situaţii de criză.
Sursa foto: flickr.
The post Finlanda va cumpăra 64 de avioane de vânătoare F-35 produse de firma americană Lockheed Martin appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
