Economice

Primii bani din PNRR vor merge spre ANAF, pentru proiectul legării caselor de marcat

El a fost întrebat dacă poate spune câteva proiecte către care se vor duce primii bani din avansul PNRR şi când vom putea folosi cele 1,8 miliarde de euro care au venit în ţară.

„Era nevoie de această ordonanţă, nu puteam folosi aceşti bani în avans până când nu adoptam fluxurile financiare, pentru că trebuie să reglementăm cum sunt cheltuiţi banii şi care sunt instituţiile care fac demersuri pentru cheltuirea banilor şi cum fac acel demers. Primele sume le putem deja atrage pe o reformă pe care a făcut-o Ministerul de Finanţe. ANAF-ul. Legarea caselor de marcat, de exemplu, este o investiţie, o reformă pentru care putem trage deja primele sume. Acolo sunt înscrise în PNRR 150 de milioane de euro (…) 150.000 de case din cele aproximativ 600.000, deci putem trage cam 25% din cele 150 de milioane de euro pe care ale avem în PNRR”, a precizat Vîlceanu, într-un briefing de presă susţinut la Palatul Victoria.

El a menţionat că demersurile pentru aceste trageri din avans se pot face destul de repede, după ce actul normativ aprobat vineri va fi publicat în Monitorul Oficial. Un alt exemplu unde ar putea merge banii din PNRR este cel al autostrăzii A3.

„Cât de repede se pot face aceste demersuri, bineînţeles aşteptam să fie publicat în Monitorul Oficial actul normativ de astăzi şi cred că mai putem pe autostrada A3 să tragem ceva sume. Nu mai ştiu în momentul de faţă care este valoarea facturilor pe care constructorul le-a făcut pentru A3, dar cred că undeva în urmă cu o săptămână, o săptămână şi jumătate erau 150 de milioane de lei facturate”, a adăugat şeful MIPE.

Guvernul României a adoptat vineri Ordonanţa de urgenţă care reglementează cadrul instituţional, fluxurile financiare şi modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a anunţat MIPE într-un comunicat.

Ordonanţa de urgenţă reglementează în detaliu cadrul instituţional pentru implementarea PNRR şi stabileşte fluxurile financiare, de monitorizare, verificare şi control a utilizării fondurilor alocate.

Astfel, MIPE va exercita toate atribuţiile de monitorizare, verificare, control şi constatare, întocmire şi semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene în vederea atragerii fondurilor alocate.

Totodată, actul normativ reglementează modalitatea de alocarea fondurilor către instituţiile care coordonează implementarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în PNRR. Mecanismul are la bază principiul planificării bugetare şi prevede alocarea în bugetele coordonatorilor de reforme a sumelor din PNRR, precum şi a finanţării naţionale, dacă este cazul.

România are pentru anul viitor o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţionalităţilor din program. Pentru anul 2021 şi primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane din care 6 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima transă din prefinanţarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni.

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanţări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

The post Primii bani din PNRR vor merge spre ANAF, pentru proiectul legării caselor de marcat appeared first on Economica.net.

Sursa: economica.net




Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

(Visited 9 times, 1 visits today)
Avatar
Marius Leontiuc
absolvent WEB DESIGN Academia Britanică de Comunicare Iasi - absolvent COMUNICARE IN AFACERI Academia Britanica de Afaceri si Comunicare -absolvent JURNALISM EDITORIAL - London School University - 2019 inscris la echivalare diploma la Universitatea Politehnica Timisoara - absolvent studii de Drept Universitatea Europeană Drăgan, cursuri in Drept la Universitatea de Vest Timisoara, absolvent studii de proiectare, pastor coordonator in Biserica Protestanta Evanghelica, Android Developer pe Google Play și plugin developer la Oxwall, creator de teme Wordpress și Oxwall, operator Wordpress, Drupal, Oxwall, Osclass, Moodle, tehnologii HTML și PHP
http://www.leontiucmarius.wordpress.com/cv

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *