Un alt obiectiv al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru 2022 vizează îmbunătăţirea capacităţii administrative şi operaţionale a administraţiei vamale şi orientarea activităţii de vămuire către un mediu complet electronic, inclusiv prin investiţii în echipamentele necesare activităţii de control pe teritoriul naţional şi la frontiera externă a UE, scrie Agerpres.
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document strategic dezvoltat în cursul anului 2021, reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale ultimilor ani pentru ANAF, oferind cea mai mare/substanţială sursă de finanţare nerambursabilă de care organizaţia a beneficiat de când a fost înfiinţată, 355,7 milioane de euro, fără TVA, pentru implementarea unor reforme fundamentale necesare transformării sale. În egală măsură, PNRR a oferit cadrul de excelenţă pentru dezvoltarea unei serii de reforme structurale care vor remodela administraţia fiscală şi contextul în care aceasta evoluează. Prin intermediul PNRR se vor realiza măsuri de reforma complexă, de natură legală şi organizatorică, care promovează schimbarea, sprijinite de o serie de investiţii în digitalizare cu obiectivul final de modernizare şi digitalizare a ANAF”, se precizează în documentul citat.
Până în 2025, se are în vedere eficientizarea colectării veniturilor la bugetul general consolidat cu consecinţe asupra creşterii ponderii veniturilor în PIB cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu 2019.
De asemenea, decalajul fiscal la TVA urmează să fie redus cu 5 puncte procentuale până în trimestrul II 2026, comparativ cu 2019 faţă de nivelul stabilit de Comisia Europeană pentru anul 2019.
ANAF vizează şi intensificarea acţiunilor privind combaterea evaziunii fiscale şi fraudei vamale. Pentru acest obiectiv, instituţia propune operaţionalizarea/aprobarea planului de acţiune comun între ANAF şi Inspecţia Muncii, pentru a preveni şi a limita fenomenul evaziunii privind munca subdeclarată/nedeclarată, şi creşterea numărului de inspecţii fiscale cu 5%.
În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, ANAF vizează recrutarea externă de personal (minimum 300 posturi) cu competenţe adecvate, urmărind în primul rând întinerirea aparatului fiscal şi asigurarea de personal pe zone deficitare sau domenii noi de activitate – statisticieni, specialişti în IT, econometrie sau în analiza datelor.
Pentru creşterea conformării voluntare vor fi continuate măsuri precum simplificarea formularelor, finalizarea transpunerii în format electronic a acestora şi eliminarea obligaţiilor de raportare, acolo unde este posibil. De asemenea, se are în vedere derularea de proiecte pilot privind creşterea conformării voluntare în domeniul impozitului pe venit.
Digitalizarea Fiscului rămâne un obiectiv prioritar, potrivit Raportului menţionat.
„Introducerea digitalizării este considerată o abordare inteligentă pentru domeniile operationale ale administraţiei fiscale. Aceasta trebuie însoţită de o consolidare a capacităţii administrative necesare procesului de transformare digitală. Se va asigura cadrul tehnologic necesar tranziţiei către o administraţie fiscală digitală prin trecerea infrastructurii TIC către noi tehnologii. Se va asigura creşterea numărului de echipamente IT utilizate în administraţie, dezvoltarea infrastructurii suport necesare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologica continua la nivelul centrelor de date ale MF”, se mai precizează în documentul citat.
The post ANAF are în vedere, pentru 2022, o creştere cu minimum 0,5% a ponderii în PIB a veniturilor colectate comparativ cu 2019 appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
