„Aceste sume pot suferi modificări, datorate ajustărilor tehnice automate ale indicatorilor stabiliţi în cadrul reuniunii ACOR-Previziuni, la momentul apariţiei noilor indicatori macroeconomici estimaţi de Comisia Europeană şi altor influenţe din piaţa internă şi internaţională”, precizează MF.
Potrivit angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România, în calitate de stat membru, participă la finanţarea bugetului UE potrivit regulilor comunitare unitare care sunt direct aplicabile de la data aderării. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, România asigură plata contribuţiei sale pentru finanţarea bugetului Uniunii Europene în cadrul sistemului resurselor proprii ale bugetului comunitar, scrie Agerpres.
Totodată, anul viitor, România urmează să contribuie la Fondul European de dezvoltare cu suma de 100,189 milioane lei, iar în 2023 cu 74,456 milioane lei şi în 2024 cu 64,684 milioane lei.
Prin Legea nr. 16/2008, România a aderat la Acordul, semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005, de modificare a Acordului de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe şi Pacific (ACP), pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000. În acest context, România contribuie la cel de-al 11-lea Fond European pentru Dezvoltare (FED 11).
The post Contribuţia României la bugetul UE va fi în 2022 de 12,8 miliarde lei appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
