- Comunitatea Declic a lansat o nouă petiție prin care cere crearea unui program național, care să asigure o masă caldă pe zi, tuturor elevilor din școli.
- Petiția îi este adresată minisrului Educației, Sorin Cîmpeanu, iar până luni dimineață, petiția a strâns 8.120 de semnături din 20.000, câte sunt așteptate.
- Proiectul „Masă caldă în școli” a ajuns doar în 150 de unități școlare.
Românii cer ministrului Educației o masă caldă pe zi pentru fiecare elev din România, prin intermediul Comunității Declic. Aceasta a lansat vineri o nouă petiție prin care cere ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, să creeze un program național prin care să li se ofere elevilor o masă caldă pe zi, la prânz.
„Vrem mâncare sănătoasă pentru toți elevii!”, așa sună petiția transmisă ministrului Cîmpeanu de Comunitatea Declic.
„Parlamentarii mănâncă mai bine și mai ieftin decât copiii noștri!”, strigă inițiatorii petiției. Proiectul-pilot „Masa caldă în școli” a ajuns doar în 150 de instituții de învățământ, iar de cele mai multe ori mâncarea caldă a copiilor este doar un sandviș.
1 din 10 copii români merge flămând la culcare, iar un prânz cald ar putea însemna un motiv în plus să vină la școală. 1 din 2 copii care abandonează școala o face din cauza costurilor. 8.120 de români au semnat deja petiția online.
În Marea Britanie, spre exemplu, elevii primesc o dată pe zi mâncare caldă, din 1947 încoace.
The post Românii cer ministrului Educației o masă caldă pe zi pentru elevi appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
