- Peste un milion de români îşi serbează astăzi, de Duminica Floriilor, ziua onomastică, dintre aceştia cei mai mulţi având numele de Viorica, Florin, Viorel şi Florentina.
- Numărul românilor care îşi serbează ziua onomastică era de 1,4 milioane, potrivit ultimului anunţ făcut de MAI, în 2016.
Ortodocşii prăznuiesc, duminică, 12 aprilie, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori.
Sărbătoritele poartă nume cu rezonanţe florale diverse: Viorica, Florentina , Florica, Camelia, Violeta, Margareta, Delia, Lăcrămioara, Crina, Narcisa, Micşunica, Panseluţa.
Aceeaşi diversitate onomastică este şi în cazul bărbaţilor, cei mai mulţi purtând numele de Florin, Viorel, Florian, Florentin, Narcis, Bujor, Ghiocel sau Floricel.
Lista completă a numelor ce îşi serbează ziua onomastică de Florii
Numele de flori sărbătorite de Florii: Anemona, Brânduşa, Camelia, Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa, Crăiţa, Crenguţa, Crina, Crinu, Crinuţa, Crizantema, Dalia, Delia, Floarea, Flora, Florenţa, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofiţa, Gentiana, Gherghina, Iasmin, Iasmina, Iris, Lăcrimioara, Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana, Malina, Margareta, Micsunica, Mugurel, Narcis, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Roza, Rozalia, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorel, Viorica, Zambila, Zambilica
The post Duminica Floriilor: Peste 1,4 milioane de români își serbează ziua onomastică appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
