O echipă de cercetători de la TU Delft, condusă de dr. Farbod Alijani, a reușit să capteze zgomotul de nivel scăzut al unei singure bacterii folosind grafenul.
Echipa de la Universitatea de Tehnologie din Delft (TU Delft) cerceta inițial elementele fundamentale ale mecanicii fizice ale grafenului.
Ulterior, ei s-au întrebat ce s-ar întâmpla dacă acest material extrem de sensibil ar intra în contact cu un singur obiect biologic.
„Grafenul este o formă de carbon formată dintr-un singur strat de atomi și este cunoscut și sub numele de materialul minune„, spune Alijani. „Este foarte rezistent, cu proprietăți electrice și mecanice, dar este și extrem de sensibil la forțele externe”.
„Este incredibil ce am descoperit”
Echipa de cercetători a lui Farbod Alijani a inițiat o colaborare cu grupul de nanobiologie al lui Cees Dekker și cu grupul de nanomecanică al lui Peter Steeneken. Împreună, cercetătorii au efectuat primele experimente folosind bacteria E. coli.
„Ceea ce am văzut a fost incredibil! Atunci când o singură bacterie aderă la suprafața unui tambur de grafen, aceasta generează oscilații aleatorii cu amplitudini de doar câțiva nanometri pe care le-am putut detecta. Am putut auzi sunetul unei singure bacterii„, a explicat Cees Dekker.
Oscilațiile extrem de mici sunt rezultatul proceselor biologice ale bacteriei, cu contribuția principală a flagelului lor (coada de pe suprafața celulară care propulsează bacteriile). „Aceste bătăi la scară nanometrică pot fi convertite în piese sonore și pot fi ascultate”, spune Alijani.
Această cercetare are implicații enorme pentru detectarea rezistenței la antibiotice. Dacă bacteria era rezistentă la antibiotic, oscilațiile pur și simplu continuau la același nivel.
„O amenințare pentru sănătatea oamenilor din întreaga lume”
Atunci când bacteriile erau sensibile la medicament, vibrațiile au scăzut, iar apoi au dispărut complet. Datorită sensibilității ridicate a tobei de grafen, fenomenul poate fi detectat folosind doar o singură celulă.
„Pentru viitor, ne propunem să optimizăm platforma noastră de sensibilitate la antibiotice pe bază de grafen cu o singură celulă și să o validăm împotriva unei varietăți de probe patogene. Pentru ca, în cele din urmă, să poată fi utilizată ca un set de instrumente de diagnosticare pentru detectarea rapidă a rezistenței la antibiotice în practica clinică”, a explicat Farbod Alijani, potrivit SciTechDaily.
„Acesta ar fi un instrument neprețuit în lupta împotriva rezistenței la antibiotice, o amenințare tot mai mare pentru sănătatea umană din întreaga lume”, a concluzionat colegul său, Peter Steeneken.
Cercetarea lor este publicată în revista Nature Nanotechnology.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Cercetătorii lucrează la bacteria ce va produce un medicament pentru Parkinson
De ce nu poate ucide focul unele bacterii și ciuperci?
Bacteria controlată prin sunete ar putea fi un nou mod de a trata cancerul
Cea mai mare bacterie descoperită vreodată i-a uimit pe cercetători cu complexitatea sa
Articolul Cum sună bacteriile? „Melodiile microbiene“ ne-ar putea ajuta să combatem rezistența la antibiotice apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
