„În 32 de ani, colectarea veniturilor la buget nu a depăşit niciodată 31% din PIB. Şi cred că nu întâmplător. Nu vreau să mă pronunţ asupra necesităţii şi utilităţii introducerii impozitării progresive acum, dar sunt de părere că majorarea veniturilor la buget poate fi realizată uşor doar prin eliminarea puzderiei de exceptări de ipozite pe veniturile diverselor categorii. Dacă vor o cale bună de majorare a veniturilor bugetare, aceasta se poate realiza doar colectând corect şi eliminând excepţiile”, a declarat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Discuţiile în jurul reintroducerii impozitării progresive sunt destul de aprinse, deşi există şi alte posibilităţi de majorare a veniturilor ca pondere în PIB, cele impuse prin PNRR (reevaluarea cotelor de TVA, impozit pe locuinţe în funcţie de valoare, eliminarea treptată a facilităţilor fiscale, reevaluarea impozitelor şi taxelor locale, reevaluarea sistemului de impozitare a microîntreprinderilor) sau pur şi simplu îmbunătăţirea colectării prin optimizarea digitalizării şi a metodelor nou introduse de ANAF în acest an (SAFT-E, E-factura, E-transport).
Ce fel de impozitare se practică de fapt la ora actuală în România
Teoria spune că există trei tipuri de impozitare a veniturilor: sistemul proporţional (toţi contribuie în mod egal din ceea ce produc – aşa zisa cotă unică de la noi), sistemul regresiv (cu cât produci mai mult cu atât contribui mai puţin) şi sistemul progresiv (cu cât produci mai mult cu atât contribui relativ mai mult).
“Tipul de sistem de impozitare nu este dat de unul sau mai multe tipuri de contribuţii, ci de sistemul de impozitare ca întreg. Pe total, un sistem de impozitre poate fi regresiv, chiar şi în condiţiile în care impozitul pe salarii, spre exemplu, este proporţional. Deşi teoretic, avem în vedere trei tipuri de sisteme, în practiceă, avem doar două tipuri de sistem, sistemul progresiv de impozitare şi sistemul regresiv de impozitare”, spune Sorin Mititelu, consultant financiar la Altior Consulting.
Alex Milcev, Liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică, EY România, comentează la rândul său despre despre „cota unica care de fapt nu e unică. Atunci când s-a introdus era 16% peste tot. Acum avem salariile impozitate cu o cotă, dividendele cu altă cotă, chiriile cu o altă cotă, microintreprinderile cu o altă cotă. Şi într-adevr, din 16%, avem şi 1% şi 5% şi 10% şi 16% impozitul pe profit pentru firme, singurul loc în care a rămas. Avem cote diverse, dar niciuna nu este progresivă. Impozit progresiv nu avem de 20 de ani”.
În ce ţări există impozitul progresiv şi care ar fi avantajul acestuia pentru România
„De la bun început, trebuie ştiut faptul că politicile fiscale bazate pe taxarea progresivă adecvată a veniturilor şi a averilor şi o semnificativă şi eficientă redistribuire a veniturilor fiscale se corelează direct cu nivelul coeziunii sociale într-o ţară”, spune Mititelu.
Romnia face parte din grupul ce mai include printre altele Rusia, ţările din America de Sud şi cteva dintre ţările Europei de Est (Bulgaria, Lituania). Niciuna din ţările dezvoltate (SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, etc) nu face parte din acest grup, ci din cel al ţărilor cu sisteme progresive de impozitare.
Mititelu consideră că pentru evoluţia economică şi socială a societăţii, în ansamblul ei şi al fiecărui membru al său, este absolut necesară utilizarea sistemului progresiv de impozitare. Totuşi, el precizează că aplicarea sistemului progresiv de impozitare nu este o condiţie suficientă pentru obţinerea evoluţiei economice şi sociale. Mai sunt necesare: eficienţa administrativă, administrarea şi cheltuirea banului public transparent, eficient şi echitabil, reducerea evaziunii fiscale, evitarea distribuţiei puternic asimetrice a veniturilor şi averilor, un raport adecvat între contribuţia taxelor directe şi îndirecte în finanţarea cheltuielilor sociale.
Consultantul de la Altior este de părere că „în contextul actual, nu este necesară doar o creştere generală a veniturilor bugetare prin creşterea valorii unora dintre contribuţii sau prin redefinirea formulei de calcul a unora dintre ele, ci este obligatorie o adevarată resetare a parametrilor actualului sistem de impozitare prin implementarea unui plan de acţiune pe o period de 2-3 ani. Nu sunt necesare taxe şi contribuţii noi, ci doar alte valori ale impozitelor, taxelor şi contribuţiilor şi alte formule de calcul, în cazul unora dintre ele”.
Introducerea impozitului progresiv acum ridică două probleme: capacitatea tehnică a ANAF de implementare a sistemului şi apariţia lacunelor legislative în primă fază
„În afara politicului este şi o dificultate practică de a strânge mai mulţi bani prin impozitul progresiv. Sistemele de impozitare din UE sunt mult mai complexe decât cota unică. Da, se taxează mai mult cei care câştigă mai mult, progresiv, faţă de cei care câştigă mai puţin”, subliniază Alex Milcev, EY.
Milcev arată că în statele Uniunii Europene în care există impozitul progresiv sunt o sumedenie de alte reguli şi tot felul de scutiri sau exceptări astfel încât la final, dacă vei compara cât rămâne în buzunarul omului nu este foarte diferit de la o categorie la alta. „În sistemul francez, englez, german, chiar şi în cel american, poţi să deduci şi ratele de la bancă, ratele la leasing şi alte chestii. Ca să introduci un sistem ca în alte ţări, trebuie să rescrii legislaţia semnificativ”, precizează Milcev.
Deci nu e suficient doar introduci o regulă simplă în codul fiscal, ci ar trebui să vii la pachet cu mult mai multe alte lucruri: scutiri, deduceri, etc. În acest context, dacă în România ar fi introduse acest tip de facilităţi, ANAF s-ar vedea nevoit să verifice şi fiecare angajat, nu doar angajatorul, cum o face în prezent. Sistemul de verificare al Fiscului ar deveni dintr-o dată mult mai complicat, fapt care, istoric dovedit, va genera tendinţa contribuabililor de a găsi soluţii de a trece pe lângă lege.
Drept care, două impedimente apar acum în ochii reprezentantului EY: „un sistem complicat, clar că o să aibă lacune care vor fi exploatate”, pe de o parte. Pe de cealaltă parte, se ridică semne de întrebare privind capacitatea tehnică a ANAF de a implementa un astfel de sistem. „Pentru că asta presupune să ai grijă de acele scutiri, sunt alte formulare, sistemul IT trebuie să fie pregătit. Cum merge chestia în digitalizare, trebuie făcute alte module de testare, verificare, samd. Cu cât mai complex este sistemul de calcul, cu atât mai complex este şi sistemul de testare şi audit”, precizează Alex Milcev.
Întrebarea de bază aici: este România pregătită pentru aşa ceva sau nu? Părerea mediului de afaceri şi a multor profesionişti este că încă nu! Se ridică mai multe semne de întrebare privind fezabilitatea unui astfel de proiect: tehnic, ca şi oportunitate de politică fiscală, ca şi stare în care se află România ca stadiu de dezvoltare şi nu este o decizie uşoară, pentru că vorbim despre este o răsturnare de situaţie ca abordare a unui sistem fiscal. Practic, din ce spun experții, introducerea impozitării progresive este un pas foarte important, care implică mult mai multe aspecte decât o simplă modificare în codul fiscal.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
