Strategia de reducere a emisiilor, care își propune neutralitatea climatică a României până la nivelul anului 2050 vizează închiderea tuturor capacităților pe lignit și huilă, la nivelul anului 2031 și apariția de capacități noi instalate în eolian, fotovoltaic, hidro și centrale pe gaze, în ciclu combinat și în cogenerare.
În ceea ce privețte centralele hidro, strategia realizată de Guvern arată că vor funcționa, până la sfârșitul deceniului, hidrocentrale noi cu o capacitate de 301 MW, iar, din datele din document, înțelegem că toate sunt proiecte ale Hidroelectrica.
Iată lista unităților noi care vor fi date în folosință până în 2030, precum și termenele de punere în funcțiune
- 65 MW (AHE Bumbești Livezeni) începând din 01.01.2024
- 12 MW (AHE Pașcani Siret) începând din 01.01.2025
- 55 MW (AHE Cornetu – Avrig (Câineni si Lotrioara)) începând din 01.01.2027
- 55 MW (AHE Surduc Siriu) începând din 01.01.2027
- 38 MW (AHE Siret Cosmești – Movileni) începând din 01.01.2027
- 35 MW (AHE Rastolița) începând din 01.01.2028
- 15 MW (AHE Cerna Belareca) începând din 01.01.2028
- 29 MW (AHE Izbiceni Dunăre, Islaz) începând din 01.01.2030
Amintim că, la jumătatea anului 2020, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a prezentat o strategie de investiții atât în proiecte hidro, cât și în proiecte din eolian (onshore și offshore) și fotovoltaic. În total, strategia presupune investiții uriașe, de 26 de miliarde de lei, dintre care aproape 7,6 miliarde în perioada 2020-2025.
Lista proiectelor prezentate atunci o găsiți aici:Lista proiecte Hidroelectrica
Citește și:
Producția de energie electrică din cărbune se oprește în România în maximum opt ani – strategie. Cât au mai funcționat de fapt centralele pe cărbune
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
