Șoferii care activează pe platformele de transport alternativ cer autorităților să analizeze și să oprească sancționarea indirectă prin sistemul „ratei de acceptare”, mecanism folosit de Uber și Bolt pentru monitorizarea activității partenerilor.
Într-o scrisoare deschisă transmisă către Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Inspecția Muncii, Consiliul Concurenței și alte instituții competente, președintele Asociației Șoferilor Autonomi, Cristian Rădoeșteanu, susține că actualul sistem ar putea încălca principiile constituționale și legislația europeană.
Potrivit documentului, platformele aplică un sistem denumit „rata de acceptare”, prin care șoferii sunt monitorizați în funcție de numărul curselor acceptate. Scăderea acestei rate poate duce la limitarea accesului la comenzi sau chiar la dezactivarea permanentă a contului.
„În mod aparent, șoferul este ‘partener independent’”
„În mod aparent, șoferul este ‘partener independent’. În realitate însă, prin mecanismul ratei de acceptare se exercită o presiune constantă asupra acestuia pentru a accepta aproape toate comenzile primite, indiferent de rentabilitate, distanță sau condiții”, se arată în scrisoarea deschisă.
Reprezentanții șoferilor susțin că blocarea contului echivalează, în practică, cu pierderea instantanee a sursei de venit: „În această activitate, blocarea unui cont pentru acest motiv înseamnă faliment, acel transportator devine inactiv economic instantaneu.”
În document este invocat articolul 42 din Constituția României, care interzice munca forțată. Potrivit semnatarilor, „orice formă de constrângere indirectă, prin amenințarea cu pierderea accesului la muncă, poate constitui o atingere gravă a libertății economice și a libertății muncii”.
„Nu poate fi considerată voluntară această activitate”
De asemenea, este menționată legislația penală privind exploatarea unei persoane și supunerea la muncă forțată sau obligatorie, precum și O.U.G. nr. 49/2019, care reglementează activitatea de transport alternativ și definește șoferul drept prestator independent.
Șoferii mai amintesc că România este semnatară a Convenției nr. 29/1930 privind munca forțată, care definește acest concept ca „orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințarea unei pedepse și pentru care persoana nu s-a oferit în mod voluntar”.
„Nu poate fi considerată voluntară această activitate, deoarece aceste platforme funcționează în baza unei legi și, mai mult decât atât, dețin poziție dominantă în piață”, se mai arată în scrisoare.
Asociația solicită:
- Analizarea legalității mecanismului „ratei de acceptare”;
- Verificarea existenței unui raport de muncă disimulat;
- Clarificarea statutului juridic al șoferilor în raport cu platformele;
- Adoptarea unor măsuri legislative care să garanteze libertatea reală de a accepta sau refuza o cursă fără represalii;
- Implementarea de urgență a Directivei Europene 2831/2024 în legislația națională, înainte de termenul-limită din 2 decembrie 2026.
Potrivit semnatarilor, măsuri similare ar fi fost deja adoptate în mai multe state europene, prin legi sau hotărâri judecătorești.
„Statul are obligația de a proteja cetățenii împotriva practicilor abuzive, indiferent de forma juridică sub care acestea sunt prezentate. Economia digitală nu poate funcționa în afara principiilor constituționale și a respectului față de demnitatea umană”, se mai precizează în documentul transmis autorităților.
Articolul Șoferii Uber și Bolt, nemulțumiți de sistemul prin care sunt obligați să accepte cât mai multe curse apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
