Un nou studiu a scos la iveală o zonă ascunsă a genomului uman, unde se află mii de „proteine întunecate”, despre care oamenii de știință cred că ar putea schimba modul în care înțelegem funcționarea organismului și apariția unor boli precum cancerul.
O echipă internațională de cercetători a descoperit dovezi că peste 1.700 de molecule asemănătoare proteinelor, poreclite „proteine întunecate”, sunt produse din regiuni ale ADN-ului considerate până acum incapabile să creeze astfel de structuri biologice.
Aceste molecule sunt diferite de proteinele clasice. Multe sunt extrem de mici sau au caracteristici neobișnuite, motiv pentru care cercetătorii au decis să le ofere o categorie separată, numită „peptideine”, notează ScienceAlert.
Ce sunt aceste „proteine întunecate”?
Timp de decenii, oamenii de știință au crezut că doar o mică parte a ADN-ului conține gene responsabile pentru producerea proteinelor care susțin funcționarea organismului. Restul genomului era considerat „ADN inutil”, fără un rol important.
În ultimii ani însă, cercetările au arătat că această parte ignorată a genomului, denumită uneori „genom întunecat”, conține numeroase mecanisme care controlează activitatea genelor obișnuite. Noul studiu sugerează că acest genom ascuns nu doar reglează procese biologice, ci produce și propriile molecule active.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat peste 3,7 miliarde de date provenite din aproape 96.000 de experimente, proces care a necesitat aproximativ 20.000 de ore de calcul.
Ei au pornit de la peste 7.000 de regiuni genetice suspectate că ar putea produce molecule asemănătoare proteinelor și au confirmat existența a 1.785 de peptideine.
Ce roluri au proteinele nou descoperite în organism?
Doar câteva dintre aceste structuri seamănă cu proteinele convenționale. Majoritatea sunt mult mai mici și funcțiile lor rămân necunoscute pentru moment. Totuși, cercetătorii au identificat deja o peptideină produsă de o genă considerată anterior nefuncțională, numită OLMALINC.
În testele de laborator, dezactivarea acestei molecule a împiedicat dezvoltarea normală a celulelor canceroase, sugerând că peptideinele pot avea roluri biologice importante și ar putea deveni ținte pentru viitoare tratamente.
Cercetătorii spun că descoperirea deschide o nouă etapă în studierea biologiei umane și a bolilor. Înțelegerea modului în care funcționează aceste molecule ar putea schimba cercetarea în domenii precum oncologia sau bolile cardiovasculare și ar putea duce la dezvoltarea unor terapii complet noi.
Studiul a fost publicat în revista Nature.
Vă recomandăm să citiți și:
Demența poate începe chiar din copilărie, au descoperit cercetătorii
Amintirile noastre s-ar putea să fie, de fapt, doar niște iluzii, indică noi studii
Mit sau realitate: construiesc bărbații mai ușor masă musculară decât femeile?
Abuzatorii nu sunt mereu ușor de recunoscut. Cum îi identifici și ce poți face ca să te protejezi?
Articolul Cercetătorii au descoperit peste 1.700 de „proteine întunecate” ascunse în celulele umane apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
