Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (CNSAU), care este principala entitate de securitate a țării, a aprobat un nou set de sancțiuni, care au fost oficializate printr-un decret prezidențial vineri.
Conform declarațiilor autorităților ucrainene, printre cei sancționați se numără judecători implicați în procese împotriva cetățenilor ucraineni în Rusia și în regiunea Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
Judecători și organizații media sancționate
Pe lista sancțiunilor se află și judecătorul rus Timur Vahrameev, despre care Kievul afirmă că a jucat un rol în izolarea jurnaliștilor ucraineni încarcerați ilegal în Rusia și a participat la condamnarea jurnalistei Viktoria Roșcina, decedată în timpul detenției în Rusia.
Sancțiunile includ și instituții media rusești, acuzate că răspândesc propagandă și dezinformare. Dintre acestea, se remarcă Gazeta.Ru, Lenta.Ru și Uniunea Jurnaliștilor din Rusia.
Sancțiunile reprezintă “doar un început”
Măsurile punitive implică aplicarea de „măsuri restrictive economice speciale și alte măsuri restrictive”, cum ar fi blocarea activelor, restricții financiare și interdicții de călătorie în Ucraina.
„Credem că toți cei implicați în persecutarea ucrainenilor și în diseminarea propagandei ruse trebuie să fie trași la răspundere. Sancțiunile impuse de Ucraina sunt doar un început, iar alte acțiuni vor urma”, a declarat Vladislav Vlasiuk, consilier prezidențial pentru politica de sancțiuni.
Acesta a exprimat recunoștința sa organizațiilor pentru drepturile omului pentru suportul oferit în documentarea acestor cazuri.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
