Iranul respinge, în această etapă, orice ieșire diplomatică din conflict și își construiește strategia pe capacitatea de a provoca un șoc global în energie, mizând că presiunea economică va forța Statele Unite să facă un pas înapoi, potrivit unor oficiali din regiune.
Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra săptămână, Teheranul nu doar că refuză negocierile, dar își intensifică acțiunile, inclusiv asupra statelor din jur. Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial arab, citați de The Washington Post, conducerea iraniană pariază că poate „crește costurile” mai rapid decât Washingtonul le poate controla prin forță militară.
Controlul asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile globale de combustibil, este elementul central al strategiei. Iranul a restricționat parțial circulația în zonă, ceea ce a generat deja turbulențe pe piețele energetice.
Președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum
Sub protecția anonimatului, un diplomat iranian a explicat direct miza: „încercăm să facem această agresiune extrem de costisitoare pentru agresori”. Același oficial a descris astfel raportul de forțe: „Suntem singuri împotriva celei mai mari superputeri militare din istorie”.
În paralel, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea rutei și a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Pentagonul și-a intensificat operațiunile în zonă, inclusiv prin atacuri aeriene și desfășurarea de forțe suplimentare.
Conflictul s-a extins dincolo de granițele Iranului, ajungând să vizeze infrastructura energetică din statele din Golf. Iranul a răspuns unor atacuri asupra propriilor instalații prin lovituri în Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, amplificând îngrijorările privind securitatea aprovizionării globale cu energie. În acest context, diplomații occidentali spun că Teheranul nu resimte presiune reală pentru negocieri. „Atâta timp cât regimul există, poate crea teroare în regiune și poate destabiliza piețele internaționale prin prețurile la petrol și gaze. Pentru ei, asta înseamnă victorie”, a declarat un diplomat european aflat în Golf. „Nu simt nicio presiune să negocieze”.
Până acum, impactul economic asupra SUA și Europei este considerat „moderat”, dar creșterea prețurilor la energie începe să îngrijoreze Washingtonul.
„SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”
Deși state precum Qatar și Oman au încercat să medieze un posibil armistițiu, Iranul a transmis că nu este dispus să accepte o oprire rapidă a luptelor. „Iranul nu este dispus la un armistițiu prematur”, a spus un diplomat iranian, care a precizat că Teheranul ar accepta negocieri doar dacă atacurile sunt oprite și dacă primește garanții de „neagresiune”, inclusiv compensații pentru pagubele provocate de război.
Același oficial a avertizat că un conflict prelungit ar putea deveni dificil pentru SUA: „Acesta este doar începutul unei situații în care SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”.
Potrivit Pentagonului, Statele Unite și Israelul au lovit peste 15.000 de ținte în Iran, distrugând infrastructură militară și administrativă și eliminând lideri de rang înalt. Ministerul iranian al Sănătății susține că peste 1.200 de civili au fost uciși, inclusiv într-un atac asupra unei școli soldat cu peste 160 de victime, majoritatea copii.
În ultima săptămână, mai mulți oficiali iranieni de rang înalt au fost uciși, inclusiv Ali Larijani, considerat un canal important de comunicare cu Occidentul. Potrivit unui diplomat european, aceste asasinate reduc și mai mult șansele de dialog și „pe termen lung cresc nivelul de sfidare” al regimului.
Care va fi adevăratul test pentru Iran?
În pofida mesajelor publice de sfidare, inclusiv declarații potrivit cărora Iranul va ieși „mai puternic” din conflict, există îngrijorări serioase în interiorul regimului privind costurile pe termen lung. Analiștii spun că strategia actuală poate funcționa pe termen scurt, dar riscă să se întoarcă împotriva Iranului. „Iranul nu și-a atins încă obiectivul, încearcă în continuare să ridice costurile”, a explicat Alan Eyre, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și expert la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington.
Un alt fost oficial american a avertizat că adevăratul test pentru Iran va veni după încheierea luptelor, atunci când autoritățile vor trebui să gestioneze distrugerile și presiunea economică internă:„Momentul critic pentru ei nu este în timpul bombardamentelor, ci atunci când acestea se opresc”. Distrugerile extinse și presiunea economică ar putea afecta capacitatea statului de a funcționa și ar putea declanșa noi valuri de nemulțumire internă, într-o țară care s-a confruntat deja cu mai multe proteste în ultimii ani.
Articolul De ce Iranul refuză orice ieșire diplomatică din război? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
