- În spitalele din România sunt libere, duminică, 34 de paturi la terapie intensivă pentru pacienţii cu COVID-19. Nouă paturile sunt libere în Bucureşti, iar restul în 8 judeţe.
- Duminică, potrivit datelor existente în aplicaţia alerte.ms, la nivel naţional există 1.702 de paturi de ATI destinate pacienţilor COVID-19.
- În Bucureşti sunt avizate de DSP 390 paturi de ATI pentru pacienţii de COVID-19.
În spitalele din România sunt libere, duminică, 34 de paturi la terapie intensivă pentru pacienţii cu COVID-19. Nouă paturile sunt libere în Bucureşti, iar restul în 8 judeţe.
Duminică, potrivit datelor existente în aplicaţia alerte.ms, la nivel naţional există 1.702 de paturi de ATI destinate pacienţilor COVID-19.
În Bucureşti sunt avizate de DSP 390 paturi de ATI pentru pacienţii de COVID-19.
De asemenea, la nivel naţional există o rezervă operaţională de 128 paturi ATI destinate pacienţilor de COVID-19.
Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienţilor ATI depăşeşte capacitatea secţiilor principale.
1.573 paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii ţări.
La nivel naţional, la acest moment sunt disponibile 34 paturi libere de ATI, 9 în Bucureşti, 1 în judeţul Bihor, 3 în judeţul Botoşani, 4 în judeţul Constanta, 4 în judeţul Harghita, 3 în judeţul Iaşi, 1 în judeţul Mehedinţi, 6 în judeţul Vaslui, 3 în judeţul Vrancea, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale care sunt şi confirmate cu SARS-COV-2.
The post 34 de paturi libere la ATI pentru bolnavii COVID din România appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
