În primele nouă luni ale anului 2021, cetățenia austriacă a fost acordată pentru 7.676 de persoane, inclusiv 1.131 de persoane care locuiesc în străinătate. Românii nu se află în fruntea clasamentului, primele locuri fiind ocupate de turci, bosniaci și sârbi, anunță statistik.at.
Astfel, s-au înregistrat, conform Statistics Austria, cu 21,1% mai multe decât naturalizările din ianuarie până în septembrie 2020 (6336 naturalizări) dar cu doar 0,9% mai mult decât în aceeași perioadă de dinaintea pandemiei de COVID -19, primele trei trimestre ale anului 2019 (7.610 naturalizări).
Aproximativ o treime dintre persoanele naturalizate în primele trei trimestre ale anului 2021 s-au născut în Austria (2.334 sau 30,4%), iar mai mult de jumătate erau femei (52,3%).
Proporția copiilor sub 18 ani a fost de 31,7%.
Biserica Ortodoxă Română în Austria: harta interactivă a parohiilor
Românii nu se află în primele 6 naționalități
Două cincimi (2.995 de persoane sau 39,0%) dintre noii austrieci erau cetățeni ai uneia dintre următoarele șase țări înainte de naturalizare : Turcia (718 sau 9,4%), Bosnia și Herțegovina (617), Serbia (538), Israel (389), Statele Unite ale Americii (368) și Kosovo (365).
În aproape toate statele federale, în perioada ianuarie-septembrie 2021 au fost naturalizate mai multe persoane decât în aceeași perioadă a anului precedent.
În comparație cu primele nouă luni ale anului 2019, au existat însă mai multe naturalizări în patru state federale (Carintia, Burgenland, Tirol și Salzburg), în timp ce au fost mai puține în cinci state federale.
Scăderea naturalizărilor în Viena a fost deosebit de puternică în comparație cu perioada de dinainte de pandemia de COVID -19 (-26,8% din 2019 până în 2021), cu o creștere de 3,0% între primele trei trimestre din 2020 și 2021 %.
Stiria a avut -21,5% a doua cea mai mare scădere față de primele trei trimestre din 2019 și 2021, cu 9,7% mai puține naturalizări aici față de ianuarie până în septembrie 2020.
Mai mult de două treimi din totalul naturalizărilor din primele trei trimestre ale anului 2021 s-au bazat pe o cerere legală (5.287 de persoane sau 68,9%).
Dintre acestea:
- 3.090 de persoane au fost naturalizate după cel puțin șase ani de reședință în Austria și din motive deosebit de demne de luat în considerare (de exemplu, cunoștințe dovedite de germană și integrare durabilă, naștere în Austria, cetățenie SEE sau cu drept de azil – Secțiunea 11a, alineatul 4, Punctul 6 și paragraful 7),
- 1.159 de persoane persecutate politic și descendenții acestora (§58c, paragraful 1 (21 de persoane), §58c, paragraful 1a și 1b (1.138 Persoane),
- 434 de persoane datorate căsătoriei cu un austriac (§11a, paragraful 1 și paragraful 2) și
- 330 de persoane din cauza rezidenței de cel puțin 15 ani în Austria și integrării durabile (§12, paragraful 1, rândul 1).
Alte 595 de persoane au primit cetățenia la discreție (7,8%), inclusiv 562 de persoane după cel puțin zece ani de rezidență (Secțiunea 10, Alineatul 1). În temeiul prelungirii titlului de atribuire, au fost naturalizate un total de 1.794 de persoane sau 23,4%, dintre care 222 de soți (§16) și 1.572 de copii (§17).
The post Puțini români au obținut cetățenia austriacă în 2021. Turcii sunt pe primul loc appeared first on Ziarul Romanesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
