Boala hepatică metabolică ar putea deveni una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel global. Un nou studiu estimează că până în 2050, aproximativ 1,8 miliarde de oameni vor suferi de această afecțiune, pe fondul creșterii obezității și a nivelului ridicat de zahăr din sânge.
Cunoscută în prezent sub denumirea de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), afecțiunea (anterior numită ficat gras non-alcoolic) este deja una dintre cele mai răspândite boli hepatice din lume. Datele arată că numărul persoanelor afectate a crescut de la aproximativ 500 de milioane în 1990 la 1,3 miliarde în 2023, o creștere de 143% în doar trei decenii. În prezent, circa 16% din populația globală este afectată, potrivit The Guardian.
Studiul indică o creștere continuă a prevalenței, alimentată de schimbări în stilul de viață și de expansiunea populației. Rata globală a cazurilor a crescut cu 29% din 1990 până în 2023.
Boala afectează mai des bărbații
Afecțiunea este mai frecventă la bărbați, iar cele mai ridicate rate se înregistrează în rândul persoanelor în vârstă, în special între 80 și 84 de ani. Cu toate acestea, cele mai numeroase cazuri apar în rândul adulților mai tineri – între 35 și 39 de ani la bărbați și între 55 și 59 de ani la femei.
Principalul factor de risc identificat este nivelul ridicat al glicemiei, urmat de indicele crescut de masă corporală și fumat, ceea ce subliniază legătura puternică cu diabetul de tip 2 și obezitatea.
Diferențele regionale sunt notabile. Africa de Nord și Orientul Mijlociu înregistrează cele mai ridicate rate, însă creșteri importante au fost observate la nivel global. În Marea Britanie, de exemplu, prevalența a crescut cu 33% între 1990 și 2023, cea mai mare creștere din Europa de Vest. În Australia, creșterea a fost de 30%, iar în Statele Unite de 22%.
Pot apărea complicații grave, precum ciroza sau cancerul hepatic
Deși numărul cazurilor este în creștere, impactul general asupra sănătății (măsurat în ani de viață pierduți) a rămas relativ stabil. Acest lucru poate însemna că progresele în tratament și îngrijire permit pacienților să trăiască mai mult și mai bine, iar multe cazuri sunt depistate în stadii incipiente.
Cu toate acestea, riscurile trebuie avute in vedere. MASLD poate evolua către complicații grave, precum ciroza sau cancerul hepatic. Problema este că boala nu prezintă, de obicei, simptome evidente și este adesea descoperită întâmplător.
Specialiștii atrag atenția că prevenția nu trebuie ignorată. Afecțiunea este strâns legată de stilul de viață și poate fi gestionată, în multe cazuri, prin schimbări precum alimentația echilibrată, activitatea fizică și controlul greutății.
Vă mai recomandăm să citiți și:
De ce unii oameni poartă șapcă mereu și ce spune psihologia despre ei?
Motivul psihologic pentru care unii oameni devin mai fericiți odată cu vârsta, iar alții nu
Greșeala pe care mulți oameni o fac atunci când își pregătesc bagajul de călătorie
De ce unii oameni nu vor cere niciodată ajutor, chiar dacă sunt epuizați?
Articolul Boala ficatului gras, în creștere: 1,8 miliarde de persoane ar putea fi afectate până în 2050 apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
