Adoptate în cadrul unui pachet mai larg de măsuri împotriva Libiei, Rusiei şi Coreei de Nord, sancţiunile UE vizează persoane şi entităţi „responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului şi abuzuri în diferite ţări din întreaga lume”, potrivit unui comunicat.
UE a introdus sancţiunile în martie 2021, fiind primele astfel de măsuri luate împotriva Beijingului pentru încălcări ale drepturilor omului de la masacrul din Piaţa Tiananmen din 1989.
Cei vizaţi vor avea interdicţie de călătorie în UE şi li se vor îngheţa activele de care dispun pe teritoriul comunitar. Anterior, China a adoptat o listă similară de sancţiuni împotriva unor eurodeputaţi şi instituţii UE.
Criza din relaţiile diplomatice a dus la o pauză în aplicarea unui acord major de investiţii UE-China convenit anul trecut.
Sute de uiguri musulmani au depus mărturie în ultimii ani că au fost ţinuţi în lagăre în provincia Xinjiang în cadrul a ceea ce criticii susţin că este o campanie guvernamentală de asimilare forţată a minorităţilor etnice. Beijingul respinge aceste acuzaţii.
În iunie, Amnesty International a relatat că circa un milion de uiguri au fost trimişi începând din 2017 în ceea ce guvernul descrie drept centre de „educare”. „Aceste facilităţi pot fi descrise mai adecvat prin termenul de lagăre de detenţie”, a precizat organizaţia care militează pentru apărarea drepturilor omului.
Sursa foto: Wikipedia.
The post UE a prelungit cu un an sancțiunile impuse împotriva Chinei ca urmare a abuzurilor comise față de uiguri appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
