Noua lege care permite sinuciderea asistată a intrat în vigoare în Austria, sâmbătă, notează bbc.com
Conform legii, persoanele cu vârsta de peste 18 ani care suferă de boli terminale sau au afecţiuni permanente şi debilitante pot opta pentru a fi ajutate să-şi pună capăt zilelor.
Parlamentul a aprobat legea în decembrie, după o decizie a Curţii Constituţionale cu privire la această problemă.
Austria, situația coronavirus la începutul anului: mai puține teste, mai multe noi infecții
Fiecare caz evaluat de doi doctori
Fiecare caz care va face obiectul legii va fi evaluat de doi doctori, dintre care unul trebuie să fie expert în medicină paliativă.
Ei stabilesc dacă pacientul este capabil să ia această decizie în mod independent. În plus, un termen de 12 săptămâni este necesar să treacă înaintea acordării accesului la sinuciderea asistată, pentru a asigura faptul că cererea nu este motivată de o criză temporară.
Anchetă a poliției la Viena, zeci de cazuri cu certificate de vaccinare false
Acest termen se reduce la două săptămâni în cazul pacienţilor ”în fază terminală” a unei boli. Oficiali spun că guvernul a alocat fonduri pentru îngrijirile paliative astfel încât să se asigure că nimeni nu alege să moară când există alte opţiuni.
The post Noua lege care permite sinuciderea asistată a intrat în vigoare în Austria appeared first on Ziarul Romanesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
