Românii au depus peste 12,6 milioane de aplicări pe eJobs.ro anul trecut, cel mai mare număr de candidaturi din ultimul deceniu.
Una dintre principalele priorităţi ale candidaţilor în 2021 a fost găsirea unui loc de muncă sau schimbarea celui curent. Astfel, anul trecut, românii au aplicat de peste 12,6 milioane de ori la joburi pe eJobs.ro.
Numărul candidaturilor depuse este cu 34% mai mare ca în 2019 şi cu 5% mai mare ca în 2020.
În acelaşi timp, şi oferta de angajare a fost foarte apropiată de nivelul pieţei din perioada prepandemică: aproape 365.000 de joburi noi au fost scoase la bătaie în 2021, cu doar 5% mai puţine ca în 2019 şi, totodată, cu 22% mai multe ca în 2020.
Ce i-a făcut pe români să își caute noi locuri de muncă
„Dacă în 2020 am văzut candidaţi nevoiţi să facă schimbări profesionale ca urmare a disponibilizărilor şi a transformărilor impuse de pandemie, în 2021 s-a resimţit puternic faptul că schimbarea jobului a redevenit o alegere şi a încetat să mai fie o constrângere, ca în anul anterior. Am văzut candidaţi mai curajoşi ca oricând, iar asta s-a reflectat în cifre record la nivel de aplicări: 12,6 milioane, cele mai multe din ultimii zece ani”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.
Domeniile care au atras cele mai multe CV-uri în 2021 au fost Retail, Prestări servicii, Call-center/BPO, IT/Telecom şi Financiar/Banking. Pe de altă parte, cele mai puţine aplicări au ajuns la angajatorii care activează în Industria textilă, Asigurări, Educaţie/Training, dar şi Sport & Wellness.
Cei mai mulţi candidaţi dornici de o schimbare în carieră provin din Capitală, care a atras peste un sfert din aplicări. Totodată, marile centre universitare, precum Cluj, Timişoara şi Braşov, au venit puternic din urmă, cumulând aproape 19% din totalul aplicărilor. De asemenea, interesul candidaţilor pentru joburile în afară rămâne la un nivel minim istoric.
Anul trecut, doar 1,3% din totalul aplicărilor au fost pentru poziţiile disponibile în străinătate.
Cei mai activi candidaţi în 2021 au fost cei cu vârste cuprinse între 25-35 de ani. Aceştia au fost urmaţi de cei cu vârste între 18-24 de ani şi 36-45 de ani. În continuare cea mai mare reticenţă la schimbare o observăm la categoria 45+, aceşti candidaţi aflându-se şi în topul celor mai greu angajabili de pe piaţa muncii.
„Cu siguranţă, 2022 va fi un an în care piaţa muncii se va stabiliza şi mai mult. Ne vom reîntoarce la o luptă acerbă pentru talente – în multe domenii deja se întâmplă acest lucru – şi va creşte rata de fluctuaţie în echipe. De asemenea, va exista o presiune şi mai mare pe bugetele pentru salarii şi vom vedea creşteri salariale în majoritatea domeniilor.
Totodată, candidaţii vor fi mai selectivi în faţa ofertelor de muncă şi vor îmbrăţişa schimbarea doar dacă oportunitatea profesională le va bifa toate criteriile dorite. Companiile care vor investi în continuare în brandul de angajator şi vor şti să-l folosească în favoarea lor vor reuşi să iasă câştigătoare din lupta pentru cele mai bune talente”, mai spune Bogdan Badea.
Articolul Românii au aplicat în număr record pentru locuri de muncă în 2021 apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
