Astfel, potrivit datelor SimilarWeb, pentru Android cea mai folosită aplicație este eMAG, urmează apoi jocuri – Crazy Fox – Big win, Healing Rush și Sponge Art. Pe locul patru se află o aplicație de health și Fitness – Skin-scan: Hand Protection.
Urmează alte două jocuri pe locurile 8 și 9: Fall Break și respectiv Sandwich Runner. Top 10 este încheiat de TikTok, aplicația de social media cea mai descărcată din lume.
Alte aplicații de social media și comunicare folosite de români sunt Snapchat pe locul 17 și Whatsapp pe locul 18. Telegram este următoarea astfel de aplicație, pe locul 23, iar pe locul 31 se află Instagram. Facebook nu apare în acest clasament.
În top mai figurează aplicația aplicația dezvoltată de Guvern pentru certificatele verzi Covid-19, pe locul 45.
Potrivit datelor, românii care preferă Android nu folosesc foarte des aplicații pentru servicii financiare, în această categorie fiind incluse doar două, respectiv Revolut, pe poziția 26 și Crypto.com – Buy BTC, SHIB, pe locul 29.
Pentru shopping, pe lângă eMAG, românii mai folosesc: Tazz (locul 25), Carrefour (locul 41), Glovo (locul 39), Fashion Days (locul 42) și Olx (locul 43).
La categoria educație, în Top 50 găsim o singură aplicație, pentru învățarea unei limbi străine.
Analizând datele, reiese că românii folosesc cel mai mult aplicațiile de jocuri și divertisment, clasamentul fiind dominat de acestea, cu 31 de poziții din totalul celor 50.
Ce aplicații folosesc românii pe iPhone și iPad
Când vine vorba de aplicațiile iOS pentru telefoanele iPhone și tabletele iPad de la Apple, datele arată diferit. Astfel, cel mai des folosită aplicație este WhatsApp. De altfel, aplicațiile pentru comunicare și social media domină prime locuri ale topului.
Urmează în ordine: TikTok, Youtube, Facebook, Messenger, Instagram, Netflix, Google Maps și Snapchat.
Pentru shopping utilizatorii produselor Apple preferă în ordine: Glovo (locul 10), eMAG (locul11), SHEIN – Online Fashion (locul 13), Olx (locul 16) Fashion Days (locul 25), Altex (locul 27), ePantofi (locul 29), Tazz (locul 33), ABOUT YOU Online Fashion Shop (locul 35), Lidl (locul 36) și McDonald’s (locul 46).
Aplicațiile pentru produse financiare sunt aceleași ca la Android, cu mențiunea că au alte poziții în clasament: Revolut (locul 15), Crypto.com – Buy BTC, ETH, SHIB (locul 41).
Spre deosebire de utilizatorii de Android, românii care folosesc produsele Apple nu sunt la fel de mult interesați de jocuri. Astfel de aplicații ocupă doar 12 locuri în clasament (31 la Android). toate plasându-se în afara Top 18. Cele mai utilizate sunt în ordine: Outfit Makeover (locul 18), 8 Ball Pool (locul 19), Paper Fold (locul 23) și PUBG MOBILE: Aftermath pe locul 26.
Și aceasta nu este singura deosebire între cele două categorii de utilizatori. Din datele citate, reiese că românii cu iPhone folosesc mult mai multe, dar și mai des, aplicații de social media și comunicare. În total, am identificat 10, în ordinea lor de la prima la a șasea poziție: WhatsApp, TikTok, Youtube, Facebook, Messenger, Instagram, Snapchat (locul 9), Gmail (locul 12), Telegram (locul 17), Pinterest (locul18), Discord (locul 34) și Locket Widget (locul 45).
Utilizatorii de iOS mai folosesc aplicații de navigație (Google Maps – locul 8 și Waze – locul 22), de prelucrare foto&video (Face App – locul 32 și Picsart Photo & Video Editor – locul 44) și de streaming (Netflix- locul 7, HBO Go – locul 21, Spotify – locul 24, Shazam – locul 39).
The post Ce aplicații de telefon folosesc cel mai des românii pentru Android și iOS appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
