Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 234,487 miliarde de lei în perioada 17 – 21 ianuarie 2022, de la 239,581 miliarde de lei consemnate în săptămâna 10 – 14 ianuarie 2022.
Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 1,355 miliarde de lei în această săptămână, în urcare de la 273,888 milioane de lei, în perioada anterioară.
Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost vineri, 21 ianuarie, când s-a înregistrat un rulaj de 1,049 miliarde de lei, iar cea mai slabă zi, miercuri, 19 ianuarie, cu o valoare a tranzacţiilor de 52,837 milioane de lei.
Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti – BET – a închis săptămâna la 12.838,37 puncte.
Acţiunile OMV Petrom au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, generând tranzacţii de 1,014 miliarde de lei şi o scădere de preţ cu 8,72%.
În topul tranzacţiilor se mai află titlurile Băncii Transilvania, cu schimburi de 71,630 milioane lei (-4,94%), urmate de acţiunile SIF Muntenia, cu tranzacţii de 64,796 milioane de lei (1,25%).
Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Carbochim (+47,59%), Armătura (+15,00%) şi Impact Developer & Contractor (+4,29%).
La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acţiunile Chimcomplex, care au înregistrat un declin de 14,50%, urmate de cele ale Teraplast (-12,89%) şi ale Casei de Bucovina – Club de Munte (-11,05%).
The post BVB a pierdut 5 miliarde de lei din capitalizare în ultima săptămână appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
