Sclavie modernă. Muncitorii străini care ajung în România, exploataţi de către anajatori. În 2022 numărul străinilor care pot munci în România s-a dublat față de anul trecut, numărul de avize de muncă ajungând la 100.000. O situaţia de câştig atât pentru România, care se află într-o continuă criză pe piaţa muncii, dar şi pentru muncitorii străini, care vin din ţări în care ar fi plătiţi mult mai prost.
Din păcate, însă, în ultima vreme au fost sesizate tot mai multe conflicte. Unii angajatori nu respectă programul de lucru ori le dau muncitorilor mai puțini bani decât s-au înțeles inițial.
Muncitorii străini care ajung în România, exploataţi de către anajatori
Arfat este din Bangladesh. Lucrează de 3 ani la o firmă de construcții și, pentru că vorbește limba engleză, îi ajută pe cei veniți din țara lui. Spune că, în ultima perioadă, mulți au avut probleme cu angajatorii, care nu respectă contractele.
„Mulți oameni au venit din Bangladesh pentru o slujbă în construcții. Aveau contract de muncă cu 8 ore pe zi, însă ei lucrau 12-13 ore pe zi, așa că s-au întors în Bangladesh, ori au plecat în alte țări”, spune Arfat.
Însă apar situații și mai grave, în care angajatorii le iau muncitorilor toate actele lor, inclusiv pașaportul – garanție că nu vor părăsi locul de muncă. Apoi îi forțează să lucreze mai mult și nu mai respectă contractul. Așa apar conflictele, iar unii sunt alungați, ori pleacă singuri, potrivit stirileprotv.ro.
Au plecat fără acte și nu s-au mai putut angaja
Legal, în aceasta situație, muncitorii străini ar trebui ajutați. Însă oficialii români evită uneori să se implice.
„Există posibiliatea de a se angaja autorităților. Poliția este implicată pe parte de reținere a documentelor. Fie că este vorba de furt, fie că este vorba de reținere a documentelor, sau pur și simplu de invocarea faptului că aceste documente ar fi reținute de angajator”, a explicat reprezentantul unei asociații de asistență pentru imigranți.
Există și cazuri în care muncitorii au plecat fără acte și nu s-au mai putut angaja. Fără bani de mâncare și chirie, au ajuns pe străzi. Doar în București, Direcția de Asistență Socială a găsit anul acesta câteva zeci de persoane fără adapost venite din afara spațiului european.
„Noi apelăm și la ambasade. Majoritatea sunt veniți pe teritoriul României legal, cu permise de ședere și de muncă și rămâne la latitudinea lor dacă vor să rămână în România sau să se întoarcă în țara de proveniență”, a declarat un reprezentant al DGAS București.
5.000 de străini nu au loc de muncă
În aceste moment aproximativ 5 mii de muncitori, cu acte în regulă, fără loc de muncă, sunt în evidența autorităților.
Numărul de persoane care au venit anul trecut din afara Uniunii Europene și s-au angajat la noi în țară s-a dublat anul trecut. Vorbim de aproape 50.000 de avize de angajare oferite acestor oameni doar în 2021. Majoritatea vin din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka și Turcia și cei mai mulți lucrează în București, Ilfov, Constanța și Prahova.
Anul acesta, autoritățile au decis că pot fi aduși în România 100.000 de muncitori din afara Uniunii Europene.
The post Sclavie modernă. Muncitorii străini care ajung în România, EXPLOATAŢI de către angajatori appeared first on Ziarul Romanesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
