Imagini din satelit arată că unitățile armatei ruse se apropie mai mult de Kiev
Imaginile din satelit obţinute vineri au arătat că unităţile militare ruse continuă să se desfăşoare mai aproape de capitala Kiev şi să tragă focuri de artilerie spre zone rezidenţiale, transmite sâmbătă Reuters, relatează Agerpres.
Compania privată americană Maxar Technologies a spus că mai multe case şi clădiri erau în flăcări şi că sunt vizibile pagube pe scară largă şi cratere în localitatea Moschun, situată la nord-vest de Kiev.
Reuters nu a putut verifica în mod independent imaginile.
Maxar a informat că o imagine arăta elemente ale unui batalion de artilerie rusesc trăgând activ în direcţia sud-est, dar nu a putut confirma ţintele batalionului. A precizat însă că pagubele observate în Moschun erau la aproximativ 7 km sud-est de locul unde era amplasată artileria.
Într-o altă imagine se puteau vedea şiruri lungi de maşini ce transportau persoane care au fugit din Kiev, iar o altă imagine arăta incendiile încă active pe aeroportul Antonov.
Forţele ruse au bombardat vineri oraşe din toată ţara şi păreau să se regrupeze pentru un posibil atac asupra Kievului. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a ajuns la un punct de cotitură strategic în conflict.
Zelenski face apel la mamele ruse să nu-și lase copiii pe front
Preşedintele Volodimir Zelenski le-a cerut sâmbătă mamelor soldaţilor ruşi să împiedice trimiterea fiilor lor la război în Ucraina, transmite AFP.
„Vreau să mă adresez din nou mamelor ruse. În special mamelor recruţilor. Nu vă trimiteţi copiii la război într-o ţară străină”, a spus preşedintele Zelenski, într-o nouă înregistrare video difuzată pe Telegram.
„Verificaţi unde este fiul dumneavoastră. Şi dacă aveţi cea mai mică bănuială că fiul dumneavoastră ar putea fi trimis la război împotriva Ucrainei, acţionaţi imediat pentru a împiedica uciderea sau capturarea lui”, a spus liderul de la Kiev.
„Ucraina nu şi-a dorit niciodată acest război teribil. Şi Ucraina nu îl vrea. Dar se va apăra atât cât va fi necesar”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Miercuri, Rusia a recunoscut pentru prima dată prezenţa recruţilor în Ucraina şi a anunţat că unii dintre ei au fost luaţi prizonieri, Moscova afirmând până acum că doar soldaţi profesionişti luptă în Ucraina.
Acest anunţ a fost făcut pe măsură ce apelurile din partea mamelor care nu mai aveau ştiri de la fiii trimişi în Ucraina s-au înmulţit pe reţelele de socializare.
La rândul său, Ucraina le-a invitat săptămâna trecută pe mamele soldaţilor ruşi capturaţi pe teritoriul său să vină să îi recupereze, Kievul susţinând că a luat zeci de prizonieri de la începutul invaziei trupelor ruse.
Ministerul ucrainean al Apărării a publicat atunci numere de telefon şi un e-mail cu ajutorul cărora aceste mame puteau obţine informaţii despre fiii lor prizonieri în Ucraina.
În timpul conflictului din Cecenia din anii 1990 şi 2000, numeroşi tineri recruţi ruşi au fost trimişi pe front, iar unii au fost luaţi prizonieri. Mamele soldaţilor s-au mobilizat atunci să-i readucă acasă, vii sau morţi, fără a ezita să meargă în Cecenia, o mişcare care a alimentat în Rusia protestele împotriva războiului.
Pentagonul nu are indicii cu privire la prezența soldaților belaruși în Ucraina
Statele Unite nu au constatat niciun semn care să indice prezenţa soldaţilor belaruşi în Ucraina, în pofida sprijinului pe care Minsk îl acordă Moscovei, a asigurat vineri Pentagonul, transmite AFP.
„Nu am văzut niciun element care ar demonstra că militarii sau forţele belaruse au intrat în Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, John Kirby.

„Asta nu înseamnă că nu s-ar putea întâmpla”, a avertizat însă Kirby, adăugând că a luat notă de declaraţiile recente ale preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, care a menţionat posibilitatea ca armata sa să vină în ajutorul forţelor ruse.
Pentru a-şi desfăşura ofensiva în Ucraina, forţele ruse au intrat din propriul teritoriu, din Crimeea anexată, dar şi din Belarus, unde soldaţii ruşi au fost desfăşuraţi, oficial, pentru „exerciţii”.
Preşedintele Lukaşenko, care conduce Belarusul cu o mână de fier din 1994, a anunţat pe 1 martie că a ordonat desfăşurarea de forţe suplimentare în sud, la graniţa cu Ucraina.
Chiar dacă Belarus serveşte drept bază din spatele frontului pentru armata rusă, militari din Belarus nu participă la ofensiva Moscovei, afirmă regimul de la Minsk.
Ucraina acuză armata rusă că nu permite evacuarea Mariupolului și că l-a răpit pe primarul din Melitopol
Obuzele forţelor ruse au împiedicat vineri din nou evacuarea oraşului-port Mariupol, în timp ce în alte părţi forţele ruse au oprit unele autobuze cu persoane care încercau să fugă din regiunea Kiev., a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, transmite Reuters.
Într-o înregistrare video, Vereşciuk a mai informat că unele evacuări planificate au avut succes, inclusiv 1.000 de persoane care au fost evacuate din satul Vorzel din regiunea Kiev.
În Mariupol au murit 1.582 de civili după 12 zile de la invazia forţelor ruse.
Tot vineri, Ucraina a acuzat forţele ruse că au încălcat legea internaţională prin răpirea primarului oraşului Melitopol din sud-estul ţării.
Partea rusă nu a făcut comentarii despre soarta primarului Ivan Fedorov.
Ucraina susţine că forţele ruse l-au răpit pe primar după ce l-au acuzat în mod fals de terorism.
„Răpirea primarului din Melitopol este clasificată drept crimă de război în conformitate cu Convenţiile de la Geneva şi Protocolul adiţional, care interzic luarea de ostatici civili în timpul războiul”, a declarat ministerul de externe al Ucrainei într-un comunicat.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.

