FT a relatat că patru persoane la curent cu negocierile dintre Kiev şi Moscova analizează un acord de pace care prevede ca Ucraina să nu intre în NATO, în schimbul obţinerii de „garanţii de securitate”.
Potrivit sursei citate, proiectul de acord nu conţine nicio referire la „denazificare”, „demilitarizare” şi protejarea limbii ruse în Ucraina, o parte dintre motivele invocate de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a-şi justifica invazia în Ucraina.
Aceste informaţii survin în contextul în care negocierile dintre Rusia şi Ucraina au fost reluate marţi la reşedinţa prezidenţială Dolmabahce din Istanbul (Turcia), aminteşte EFE.
FT scrie că presupusele concesii avute în vedere de Kremlin sunt consecinţa lipsei de progrese în campania sa militară, care s-a lovit de „o rezistenţă ucraineană mai feroce” decât prevăzuse Moscova.
Cotidianul britanic mai menţionează că proiectul de acord ar mai prevedea că Ucraina nu va dezvolta arme nucleare, nu va găzdui pe teritoriul său baze militare străine şi va renunţa la orice fel de demers privind aderarea la NATO.
În schimb, Kiev va obţine „garanţii de securitate” din partea mai multor ţări, între care figurează Rusia, SUA, Regatul Unit, Canada, Franţa, Germania, China, Italia, Polonia, Israel şi Turcia.
Un ipotetic acord de pace trebuie validat „de garanţi” – care deocamdată nu au fost desemnaţi – şi de parlamentele acestor ţări, după cum a anunţat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie Financial Times.
Proiectul de acord lasă deoparte, momentan, unul „dintre subiectele cele mai controversate”, care se referă la pretenţiile Kievului asupra teritoriilor ucrainene anexate ilegal de către Rusia în 2014, teme care – potrivit surselor citate de FT – ar putea fi abordate personal de Putin şi Zelenski „la o dată ulterioară”.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
