
- Comitetul pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a identificat cazuri de tortură în penitenciarele românești.
- Închisorile din țara noastră se confruntă cu mai probleme de organizare, se arată în raportul CPT. Pe lângă condițiile insalubre în care trăiesc deținuții, au fost identificate cazuri de abuz asupra persoanelor încarcerate.
- În consecință, Comitetul pentru Prevenirea Torturii a cerut autorităților române să reformeze de urgență sistemul penitenciar, pentru a remedia gravele probleme existente.
Comitetul pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a identificat cazuri de tortură în penitenciarele românești. Consiliului Europei vorbește despre tortură în penitenciare, dar și despre condiții inumane în care trăiesc deținuții.
Reprezentanții consiliului au efectuat o vizită neprogramată în România în perioada 10-21 mai 2021, pentru a afla de la fața locului în ce condiții trăiesc deținuții din țara noastră. Concluziile sunt dure: autoritățile din România trebuie să îmbunătățească de urgență condițiile de viață ale deținuților, să le ofere o gamă de activități utile pentru a-i ajuta să se pregătească pentru reintegrarea în societate. Mai mult, angajații din sistemul penitenciarelor nu sunt suficienți și este nevoie de o suplimentare a acestora.
Supraaglomerarea constantă a penitenciarului rămâne una dintre cele mai mari probleme din închisori, conform reprezentanților CPT. La închisorile Craiova și Mărgineni, capacitatea de ocupare era de peste 150%, deținuții fiind obligați să stea într-un spațiu de 2 metri pătrați alocat fiecăruia. Mai mult, celulele erau lipsite de mobilier, saltelele și lenjeria de pat erau uzate și infestate cu ploșnițe.
Metoda de tortură cunoscută sub numele de falaka
De asemenea, cu toate că majoritatea persoanelor întâlnite de delegația CPT au declarat că au fost tratate relativ bine de către gardieni, a existat un număr considerabil de acuzații de maltratare fizică a deținuților din partea personalului penitenciarului, inclusiv a membrilor grupurilor de intervenție mascată.
Situația a fost dramatică în special la închisoarea Giurgiu, unde au fost primite acuzații credibile că mai multe persoane ar fi fost supuse unor bătăi repetate la tălpi – o metodă de tortură cunoscută sub numele de falaka. Reprezentanții CPT s-au arătat îngrijorați pentru că autoritățile permit astfel de lucruri și, mai mult, le ascund.
În consecință, reprezentanții consiliului Europei au cerut autorităților române să ia următoarele măsuri: creșterea numărului de angajați în penitenciare, dotarea tuturor penitenciarelor cu echipament medical de bază și de urgență, garantarea respectării secretului medical, îmbunătățirea evidenței leziunilor și adoptarea unei strategii cuprinzătoare pentru a ajuta persoane care au probleme legate de droguri.
În mod similar, îngrijirea sănătății mintale trebuie îmbunătățită în închisori. Situația din închisorile Craiova și Mărgineni a fost deosebit de nefavorabilă pentru persoanele cu tulburări psihice, se arată în raportul prezentat de Strasbourg. Reprezentanții CPT au menționat, totuși, că majoritatea deținuților au declarat că au fost tratate corect de poliție, în ciuda abuzurilor la care au fost supuși alți deținuți.
The post Comisia Europeană a descoperit cazuri de tortură în închisorile din România appeared first on Aleph News.
potrivit alephnews
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.




