„Preşedintele” încă în exerciţiu Anatoli Bibilov (foto) a „semnat un decret privind organizarea unui referendum în republica Osetia de Sud”, a declarat serviciul său de presă într-un comunicat, evocând „aspiraţia istorică” a locuitorilor acestui mic teritoriu caucazian de a se alătura Rusiei, cu care se învecinează.
„Ne întoarcem acasă!”, a comentat Bibilov pe contul său Telegram. „A venit momentul să ne unim odată pentru totdeauna. Osetia de Sud şi Rusia vor fi împreună. Este începutul unei mari noi istorii”, a adăugat el.
Anatoli Bibilov nu a reuşit să se facă reales în funcţia de „preşedinte” la începutul lunii, iar Rusia şi-a exprimat speranţa că succesorul său în acest post, Alan Gagloev, va şti să asigure „continuitatea” în relaţiile cu Moscova.
Osetia de Sud a fost în centrul războiului ruso-georgian din 2008, în urma căruia Kremlinul i-a recunoscut independenţa, precum şi a celei unei alte regiuni separatiste georgiene, Abhazia, şi a instalat acolo baze militare.
Anunţul privind viitorul referendum a fost făcut în cea de-a 79-a zi a invaziei ruse în Ucraina, notează AFP.
Regiunile separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost de asemenea recunoscută de Moscova, şi-au exprimat şi ele interesul de a se integra în Rusia.
Ofensiva rusă împotriva Ucrainei a suscitat un elan de solidaritate în Georgia.
Aceasta calificase deja în trecută drept „inacceptabil” planul Osetiei de Sud de a organiza un referendum privind alăturarea sa Federaţiei Ruse.
În august 2008, Rusia a atacat Georgia, al cărei Guvern lupta împotriva miliţiilor proruse în această regiune, după ce acestea bombardaseră localităţi georgiene.
Luptele s-au încheiat după cinci zile prin instituirea unei încetări a focului, negociată de Uniunea Europeană, dar care s-au soldat cu peste 700 de morţi şi au provocat strămutarea a zeci de mii de georgieni.
Sursa foto: Wikipedia
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
