Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, BCR, Raiffeisen Bank sunt băncile la care au lucrat cei mai mulţi oameni în al doilea an al pandemiei, în succesiunea antemenţionată, arată o analiză Economica.net realizată pe baza datelor pe care le-am obţinut de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi de la BRD.
Jumătate dintre băncile aflate în top şi-au redus efectivele de salariaţi în al doilea an al pandemiei, reiese din analiza Economica.net.
BRD Groupe Societe Generale, CEC Bank, BCR, Raiffeisen Bank au avut cele mai mari scăderi ale numărului mediu de angajaţi în anul 2021 faţă de nivelurile înregistrate în anul 2020, potrivit analizei Economica.net.
Banca Transilvania a avut cea mai notabilă creştere a numărului de salariaţi în anul 2021 dintre băncile de pe piaţa locală.
ING Bank, Alpha Bank şi OTP Bank Romania şi-au sporit efectivele de salariaţi în anul 2021, dar creşterea numărului mediu de angajaţi înregistrată de aceste bănci a fost modestă, după cum puteţi vedea în tabelul realizat de Economica.net.
Precizare
Pentru majoritatea băncilor prezente în top am analizat valoarea indicatorului „numărul mediu anual de salariaţi”, cel mai relevant indicator care descrie situaţia efectivelor de angajaţi dintr-o organizaţie, comunicat de bănci în situaţiile financiare anuale transmise la Finanţe.
În cazul BRD, am analizat dinamica numărului mediu de salariaţi activi, singurul indicator ale cărui valori au fost comunicate pentru Economica.net de către oficialii BRD.
Angajaţii activi sunt cei cu normă întreagă, excluzându-i pe cei în concediu de maternitate şi pe cei în concediu medical de lungă durată.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
