EasyJet nu a dorit să precizeze numele pretendentului, dar surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că este vorba despre Wizz Air. De asemenea, Wizz nu a dorit să comenteze.
Oferta de preluare exclusiv în acţiuni subevaluează fundamental afacerea sa, a informat EasyJet.
Compania britanică EasyJet, care în timpul pandemiiei a înregistrat primele sale pierderi anuale şi a renunţat la 4.500 de angajaţi, vrea să „fure” din cota de piaţă a operatorilor aerieni British Airways şi Air France-KLM, care îşi restrâng zborurile pe distanţe scurte. Dar EasyJet se confruntă cu o concurenţă semnificativă din partea Ryanair, cea mai companie aeriană low-cost din Europa, şi a Wizz, care se extinde rapid, ambele redresându-se mai rapid decât easyJet în sezonul de vară.
Wizz are o poziţie puternică în Europa de Est, în ţări ca Polonia şi România, în timp ce easyJet este bine poziţionată în Marea Britanie, Italia, Elveţia, Germania şi Franţa. Atât EasyJet, cât şi Wizz operează exclusiv flote Airbus.
EasyJet are o capitalizare bursieră de 3,33 miliarde de lire sterline (4,6 miliarde de dolari), în timp ce Wizz este evaluată la 5,1 miliarde de lire sterline.
„EasyJet a fost întotdeauna o ţintă strategică pentru Jozsef Varadi, şeful Wizz”, susţin sursele.
Wizz Air operează o flotă de 141 de aeronave Airbus A320 şi A321. În anul financiar încheiat pe 31 martie 2021, compania a înregistrat 10,2 de milioane de pasageri.
The post EasyJet respinge oferta de preluare din partea Wizz Air – Reuters appeared first on Economica.net.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
