Obiectivul UE este o reducere cu 15% a consumului de gaze în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani consecutivi, pentru a stopa dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia, scrie Agerpres.
În perioada august-noiembrie 2022, consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor membre UE. În 18 ţări membre, consumul a scăzut peste ţinta de 15% target, în unele chiar cu peste 40%. Cel mai semnificativ declin al consumului s-a înregistrat în Finlanda (minus 52,7%), Letonia (minus 43,2%) şi Lituania (minus 41,6%). Luxemburg, Ţările de Jos, România şi Estonia au raportat scăderi ale consumului de peste 30%.
Şase membre UE, chiar dacă şi-au redus consumul, nu au atins încă ţinta de 15%. În contrast, consumul de gaze naturale a crescut în Malta (7,1%) şi Slovacia (2,6%).
Între ianuarie şi iulie 2022, consumul de gaze naturale în Uniunea Europeană a variat între 1.938 petajouli (PJ) în ianuarie, o lună mai rece, cu un consum mai ridicat, şi 785 PJ în iulie, ceea ce indică per ansamblu o scădere a consumului lunar, chiar înainte de a se stabili ţinta de reducere de 15%.
Acest declin a fost mai extins în mai (minus 12,9% faţă de media înregistrată în lunile mai în perioada 2017-2021, de 956 PJ) când au fost consumaţi 833 PJ, apoi în iunie s-a înregistrat o scădere cu 7,1%. Reducerea a ajuns apoi la 13,9% în august, 14,2% în septembrie, 24,2% în octombrie şi 23,6% în noiembrie. August a fost luna cu cel mai scăzut consum: 708 PJ faţă de 823 PJ media pentru perioada 2017-2021.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
