Evenimentul are loc la sediul ARCUB, fiind organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, dar participă şi reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării, ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ai Universităţii Tehnice de Construcţii, ai primăriilor de sector şi ai unor ONG-uri.
„Legea pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic a fost modificată foarte recent şi din această perspectivă este nevoie de o colaborare între instituţii şi a vedea cine ce va face în continuare, pentru ca să fim cât mai eficienţi în această problema”, a spus edilul general, Nicuşor Dan.
Directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Răzvan Munteanu, a declarat că principalul obiectiv al întâlnirii este definirea criteriilor de stabilire a zonelor prioritare pentru implementarea evaluării vizuale rapide.
„Înainte de aprobarea acestei metodologii, singurul instrument pe care îl aveam de a cataloga o clădire era acela de a efectua o expertiză tehnică. Şi astăzi ne aflăm în situaţia în care avem o serie de expertize elaborate într-un mod eterogen, la nivelul întregului oraş. Prin această metodologie, legiuitorul ne înaintează un instrument prin care să putem să scorăm întâi nişte imobile, să le prioritizăm şi abia apoi să trecem la etapa de expertizare tehnică, o etapă care este mult mai complexă şi ca activităţi, şi ca durată de timp”, a spus acesta.
Şeful Departamentului Urbanism şi Mobilitate Durabilă din cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bucureşti, Bogdan Suditu, a precizat că dezbaterea are loc în contextul zilei de 4 martie, dar şi după modificarea recentă a cadrului normativ referitor la reducerea riscului seismic.
„De anul trecut, avem o lege nouă, Legea 212. De anul trecut, din decembrie, avem o metodologie aprobată referitor la evaluarea vizuală rapidă. Săptămâna aceasta, prin ordonanţă, s-au modificat termenele prin care această evaluare vizuală rapidă trebuie să fie iniţiată. Primăria Municipiului Bucureşti, împreună cu noi, echipele tehnice din jurul acesteia, am iniţiat această dezbatere pentru a identifica criteriile şi a le aplica în aşa fel încât să identificăm aceste zone de intervenţie prioritară. Bucureştiul este foarte mare, problemele sunt foarte mari. De foarte multe ori ne uităm către zona centrală, dar nu înseamnă că toate celelalte zone care nu sunt construite neapărat înainte de 1940, dar sunt construite înainte de 1977 nu sunt vulnerabile”, a spus el.
Totodată, a atras atenţia asupra faptului că după adoptarea Legii 212, atât Primăria Municipiului Bucureşti, cât şi sectoarele au responsabilităţi în ce priveşte reducerea riscului seismic.
„După discuţiile tehnice de astăzi, o să propunem domnului primar general, colegilor de la sectoare prezenţi o propunere de partajare a acestei responsabilităţi, care ulterior să fie asumată, să fie implementată în baza unui act normativ, o hotărâre de Consiliu General reprezentativă. Al doilea lucru pe care o să-l discutăm astăzi, tehnic, sunt propuneri privind criteriile pentru stabilirea zonelor prioritare, în aşa fel încât, în baza tuturor informaţiilor celor care au lucrat în domeniu (…) să punem împreună toate datele şi informaţiile tehnice pe care le avem, în aşa fel încât să rezulte priorităţi teritoriale şi ulterior să stabilim cine ce face şi termene în care să se înceapă evaluarea vizuală rapidă şi, dacă e cazul, ulterior expertize şi consolidări. Cel de-al treilea obiectiv al întâlnirii de astăzi este propunere privind modul de lucru şi de informare a cetăţenilor”, a precizat el.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
