100 Years (100 de ani) este un proiect cinematografic unic în istoria filmului: un film realizat în 2015, care nu va putea fi vizionat decât în anul 2115. A fost scris de John Malkovich și regizat de Robert Rodriguez. Filmul este sigilat într-un seif la Cognac, în Franța, iar mecanismul de deschidere este programat să se activeze automat peste exact un secol. Nicio copie suplimentară nu există, nicio versiune digitală, niciun backup. Tot ceea ce avem sunt câteva imagini promoționale și o întrebare: de ce să creezi o operă pe care contemporanii tăi nu o vor vedea niciodată?
Ideea peliculei nu a fost întâmplătoare. Proiectul a fost realizat în colaborare cu producătorii de cognac Louis XIII, cunoscuți pentru faptul că băutura lor este maturată timp de aproape 100 de ani înainte de consum. În această filozofie a răbdării, a duratei lente și a creației orientate către viitor, Rodriguez și Malkovich au găsit acest concept, un film care să „îmbătrânească” în liniște, păstrat pentru o generație care încă nu există.
John Malkovich a scris scenariul, imaginând trei viziuni diferite ale viitorului: unul în care tehnologia conduce totul, unul în care natura recâștigă teren și unul în care societatea devine ultra-controlată. Doar una dintre aceste variante a fost filmată, dar care anume…este un secret păstrat cu strictețe.
În cele câteva imagini publice, actorii poartă costume futuriste, iar orașele sunt reconstruite digital. Totul dă impresia unui viitor proiectat dintr-un prezent care nu știe exact ce urmează, poate o lume care, mai degrabă decât să anticipeze, își dezvăluie propriile obsesii, anxietăți și speranțe.
„Mi-a plăcut ideea de a crea ceva ce nu îți aparține cu adevărat. E o conversație lăsată în urmă pentru cineva pe care nu îl vei întâlni niciodată.”, spunea Malkovich.
Regizorul Robert Rodriguez spunea într-un interviu promoțional că ideea l-a atras tocmai pentru că știa că nu va exista niciun public în timpul vieții sale: „Am fost intrigat de conceptul de a lucra la un film pe care nimeni nu îl va vedea… cel puțin nu în timpul vieții mele.”
Unii critici au comparat proiectul cu albumul trupei Wu-Tang Clan, Once Upon a Time in Shaolin, produs în 2015 într-un singur exemplar și vândut la licitație lui Martin Shkreli, un om de afaceri american cunoscut pentru decizii controversate, printre care scumpirea drastică a unui medicament vital. În acel caz, o operă artistică a ajuns să fie proprietatea exclusivă a unei singure persoane, inaccesibilă publicului larg. În cazul peliculei 100 Years, logica e diferită: filmul nu aparține nimănui. Nu e vorba de exclusivitate, ci de timp. A fost conceput să nu fie văzut de nimeni din prezent, ci păstrat pentru oameni care nu s-au născut încă.
Pe lângă implicarea directă a lui Robert Rodriguez și John Malkovich, 100 Years reunește și o distribuție internațională. Din echipă fac parte Shuya Chang (actriță chineză, cunoscută pentru rolurile sale în thrillere și producții independente precum Crouching Tiger, Hidden Dragon: Sword of Destiny); Gedeon Manlulu (actor filipinez, activ în proiecte asiatice de film și televiziune) și Marko Zaror (actor chilian specializat în scene de acțiune și lupte coregrafiate, cu apariții în producții hollywoodiene).
Robert Rodriguez a făcut filme aproape fără buget – El Mariachi a costat în jur de 7.000 de dolari și a fost cumpărat de Columbia Pictures pentru distribuție internațională. A regizat Sin City, un noir vizual care a schimbat felul în care arată filmele de gen, From Dusk Till Dawn, un thriller care devine brusc film de groază la jumătatea lui, și Spy Kids, una dintre cele mai de succes francize pentru copii din anii 2000. E un regizor care trece fără dificultate de la horror la film pentru familie.
John Malkovich e, la rândul lui, un actor cunoscut pentru roluri incomode și personaje greu de încadrat. A fost nominalizat la Oscar pentru Places in the Heart, a jucat în In the Line of Fire, Dangerous Liaisons și Being John Malkovich, un film în care joacă propria versiune fictivă a lui însuși. A scris scenariul pentru 100 Years, imaginând trei viziuni ale viitorului. Care dintre ele a fost filmată nu se știe.
Știați că?
Filmul a fost sigilat într-un seif la Cognac, Franța, programat să se deschidă automat în 2115.
Nicio copie digitală nu există. Nici backup, nici versiune alternativă.
John Malkovich a scris trei viziuni diferite ale viitorului. Doar una a fost filmată, iar care anume rămâne secret.
Proiectul a fost realizat în colaborare cu producătorii de cognac Louis XIII, a căror băutură se maturează aproape 100 de ani înainte de consum.
Notă editorială: Informațiile din acest articol se bazează pe surse publice disponibile despre proiect. Conținutul filmului rămâne secret până în 2115.
Surse:
https://www.imdb.com/title/tt5174640/
https://www.slashfilm.com/1909939/john-malkovich-100-years-movie-impossible-watch/
https://people.com/celebrity/john-malkovich-explains-why-he-made-a-movie-no-one-will-see/
Vă mai recomandăm să citiți și:
Disney era aproape de colaps. „Cenușăreasa” a fost filmul care l-a salvat
Jessie Buckley, performanță „eterică” în filmul Hamnet. „Aceasta nu este o situație normală”
John Malkovich, singurul actor de la Hollywood care a devenit și creator de modă
Articolul Filmul sigilat într-un seif până în 2115. John Malkovich l-a făcut pentru o generație care încă nu există apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
