În ultimele zile, în frigului, dar și a avariilor tot mai dese ale companiilor de furnizare a agentului termic, românii sunt tot mai tentați să aprindă aragazul pentru a se încălzi. Specialiștii atrag atenția însă, că intoxicarea cu monoxid de carbon poate duce la deces.
Asociația Energia Inteligentă a avertizat, duminică, cu privire la riscurile intoxicației cu monoxid de carbon. În ultimele zile 75.000 de apartamente au rămas fără căldură în București și 5.000 de apartamente în Craiova, temperaturile au scăzut foarte mult și oameni chiar în blocurile care au agent termic folosesc din considerente economice, pentru a se încălzi, aragazul din bucătărie.
Potrivit asociației, aprinderea clasicului aragaz din bucătărie poate fi fatală. Arderea gazelor naturale determină consumarea oxigenului din încăpere și poate degaja dioxid și monoxid de carbon.
„Omul în lipsa oxigenului, consumat și înlocuit cu dioxid de carbon moare. Dar mult mai periculos decât lipsa oxigenului și înlocuirea acestuia cu dioxid de carbon este prezența în aer a monoxidului de carbon rezultat din ardere, care are particularitatea că poate să omoare un om la concentrații mici, înainte ca acesta să rămână fără oxigen”, atrag atenția reprezentanții asociației.
Monoxidul de carbon este un gaz fără culoare, miros și gust. Intoxicarea apare atunci când o persoană inhalează suficient monoxid de carbon încât acesta începe să înlocuiască oxigenul transportat în sânge.
În timp ce oxigenul din sânge este înlocuit de monoxidul de carbon, țesuturile și organele din organism care depind de acest oxigen, nu mai pot funcționa normal, potrivit sursei citate.
Simptomele intoxicației cu monoxid de carbon variază de la simptome ușoare, asemănătoare cu cele ale gripei, precum durerile de cap sau de stomac, urmate de febră, până la tulburări severe ale inimii și creierului.
„Chiar și expunerea prelungită la cantități reduse de monoxid de carbon, pe parcursul mai multor zile poate determina intoxicarea. Oamenii reacționează în mod diferit la expunerea la cantități identice de monoxid de carbon. De aceea intoxicația cu monoxid de carbon poate avea urmări ușoare până la cele grave, asupra diverselor persoane cu același grad de expunere”, atenționează sursa citată.
Intoxicația cu monoxid de carbon poate fi dificil de diagnosticat pentru că afecțiunea poate imita simptomele gripei. De asemenea, este posibil ca o persoană cu simptome mult mai grave, să nu fie conștientă de seriozitatea sau gravitatea condiției în care se află, deoarece expunerea la monoxid de carbon poate induce oboseală sau confuzie.
Dacă se suspectează că o persoană acuză simptome ale intoxicației cu monoxid de carbon, primul gest care trebuie făcut este scoaterea persoanei în afara încăperii afectate, iar apoi trebuie chemată salvarea, atenționează asociația.
Asociația atrage atenția că, într-o bucătărie de 7mc, așa cum sunt multe din România, dacă ușile și geamurile sunt închise și nu există un sistem de acces al aerului proaspăt și evacuare a gazelor arse, iar în bucătărie este aprins aragazul cu toate ochiurile pornite, acesta consumă în 39 de minute tot oxigenul din încăpere, existând riscul de deces prin asfixiere.
Articolul De ce nu este bine să ne încălzim cu aragazul? apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
