„În cazul în care săptămâna viitoare moţiunea trece, Guvernul rămâne în funcţie sub forma unui interimat până la validarea de către parlament al unui nou guvern, iar pentru validarea unui nou guvern se va aplica procedura constituțională, partidele vor participa la consultări cu președintele României, vor putea face propuneri și președintele României, analizând aceste propuneri, va încredința unui premier formarea guvernului”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Premierul a precizat că aceasta este „ipoteza standard”, prevăzută în Constituție. Bolojan a mai declarat că, dacă moțiunea nu trece, Guvernul va funcționa în condiții normale.
Acesta a precizat că, în perioada următoare, este ne voie de consultări parlamentare.
„E nevoie în perioada următoare de consultări parlamentare, în așa fel încât și în această situație să se găsească o formulă de susținere stabilă, relativ stabilă, pentru că avem câteva priorități de îndeplinit ca țară, indiferent cine este în guvernare cât la următoare”, a declarat Bolojan.
Reamintim că este nevoie de 233 de voturi în Parlament pentru ca moțiunea de cenzură să treacă. Documentul, inițiat de PSD, AUR și PACE – Întâi România, a fost semnat de peste 250 de parlamentari. Votul va fi unul secret, cu bile, și se va desfășura marți, 5 mai.
potrivit Mediafax
Acest material este publicat de mediafax.ro distribuit prin rss. Potrivit Legii nr. 8/1996 informațiile de presă nu sunt opere cu drept de autor și nu poartă drepturi de autor.
Salt la sursă
știrea a fost scrisă pe alephnews.ro de jurnalistul Daiana Rob
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
