Inteligența artificială nu mai este doar o temă de viitor pentru băncile centrale, ci o variabilă tot mai prezentă în deciziile de politică monetară. Instituții-cheie precum Banca Centrală Europeană sau Federal Reserve încearcă să înțeleagă rapid cum transformă AI inflația.
În ultimii ani, AI a fost tratată similar cu schimbările climatice sau demografia: un factor pe termen lung, fără impact direct imediat asupra politicii monetare. Această abordare s-a schimbat radical. Decidenții încep să considere inteligența artificială o transformare structurală comparabilă cu electrificarea sau apariția internetului. Miza nu mai este dacă AI contează, ci cât de repede își produce efectele și în ce direcție: va genera inflație sau, dimpotrivă, o va reduce, arată Euronews.
Banca Centrală Europeană a făcut deja pași concreți. Din 2022, instituția utilizează un model de machine learning care analizează aproximativ 60 de indicatori economici, de la așteptările privind inflația până la condițiile financiare. Modelul este actualizat de mai multe ori pe trimestru și a oferit rezultate relevante: în 2025, a anticipat riscuri de creștere a inflației de bază, confirmate ulterior de datele oficiale. În paralel, Deutsche Bundesbank folosește aplicații AI pentru analiză economică, procesarea documentelor și interpretarea comunicărilor din zona euro. Președintele instituției, Joachim Nagel, a subliniat că tehnologia trebuie să sprijine mandatul băncilor centrale, nu să îl înlocuiască.
În SUA, Federal Reserve abordează AI mai degrabă la nivel conceptual, dar dezbaterea devine tot mai intensă. Guvernatorul Christopher Waller consideră că AI ar putea accelera productivitatea mai rapid decât tehnologii precum internetul sau smartphone-urile. O creștere susținută a productivității ar permite majorarea veniturilor fără presiuni inflaționiste. Pe de altă parte, vicepreședintele Philip Jefferson avertizează asupra efectului dublu: AI poate reduce costurile de producție, dar în același timp poate crește cererea pentru resurse precum energie, terenuri și infrastructură digitală.
Una dintre marile incertitudini este modul în care AI va influența inflația pe termen scurt versus termen lung. Investițiile masive în centre de date și infrastructură ar putea genera presiuni inflaționiste inițiale. În schimb, pe termen lung, automatizarea și eficiența crescută ar putea reduce costurile și tempera creșterea prețurilor.
Figura centrală a dezbaterii este Kevin Warsh, propus pentru conducerea Fed după expirarea mandatului lui Jerome Powell. Warsh compară momentul actual cu anii ’90, atunci când politicile monetare mai relaxate au fost susținute de un val de productivitate. Totuși, el avertizează că AI este încă o forță insuficient înțeleasă. „AI se apropie de o viteză de dezvoltare care scapă controlului”, a spus acesta, sugerând că modelele economice actuale ar putea deveni depășite.
În fața acestei incertitudini, băncile centrale sunt nevoite să își adapteze instrumentele și modelele de analiză. AI nu mai este doar un subiect de cercetare, ci o variabilă care poate influența direct deciziile privind dobânzile și stabilitatea economică. În lipsa unui consens clar, instituțiile navighează între oportunitatea unei noi ere de productivitate și riscul unor dezechilibre greu de anticipat.
Articolul Inteligența Artificială, tot mai prezentă în deciziile de politică monetară apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
