Ştiri Austria – Alegerile prezidențiale austriece, cine sunt candidații. Austriecii vor avea o selecție largă de candidați pentru alegerile prezidenţiale, cu un număr record de șapte candidaţi. Iată cine sunt ei?
Alegerile prezidențiale din Austria vor avea loc pe 9 octombrie. Şapte candidați vor candida pentru a prelua conducerea la Hofburg – reședința oficială a președintelui țării.
Aceasta reflectă cel mai mare număr de candidați care s-au înscris vreodată în cursa prezideţială.
Toți sunt bărbați, cel mai tânăr are 35 de ani, iar cel mai în vârstă 78.
Pe lângă actualul președinte, Alexander Van der Bellen, mai concurează pentru această funcție alți șase bărbați: Walter Rosenkranz, susținut de partidul de dreapta FPÖ, Dominik Wlazny, din Bierpartei de stânga, Michael Brunner, susținut de MGF, Gerald Grosz, fost FPÖ/BZÖ, și Tassilo Wallentin și Heinrich Staudinger, ambii neafiliați la niciun partid.
Cine sunt candidaţii la alegerile prezidențiale din Austria?
Alexander Van der Bellen, în vârstă de 78 de ani, este actualul președinte al Austriei și candidează din nou. El a fost purtător de cuvânt al Partidului Verzilor din Austria, dar și-a întrerupt afilierea în timp ce acționa ca președinte.
Născut la Viena dintr-un tată austriac și o mamă estonă, și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei studiind economia în Tirol.
Walter Rosenkranz, în vârstă de 60 de ani, este afiliat partidului de dreapta FPÖ și a fost membru al Consiliului Național până în 2019. În acel an a depus jurământul ca Volksanwalt (procuror).
Dominik Wlazny, în vârstă de 35 de ani, este cunoscut sub numele său artistic Marco Pogo. Wlazny este un muzician (și medic) austriac și fondator și președinte al Die Bierpartei (Partidul Berii din Austria).
Michael Brunner, în vârstă de 61 de ani, este afiliat partidului „neutru” MGF, făcut celebru pentru pozițiile sale anti-vaccin în timpul pandemiei. Este doctor în drept la Universitatea din Viena.
Gerald Grosz, în vârstă de 45 de ani, este editorialist politic și fost politician pentru FPÖ și BZÖ.
Tassilo Wallentin, în vârstă de 48 de ani, candidează ca independent. Este un avocat care a studiat la Universitatea din Salzburg și Statele Unite.
Heinrich Staudinger, în vârstă de 69 de ani, este un om de afaceri austriac care candidează independent la primele sale alegeri.
Ce atribuţii are președintele Austriei?
Președintele federal este șeful Republicii Austriace. Rolul lor este de a reprezenta statul austriac și democrația acestuia. El ar trebui să ofere sprijin moral țării și să asiste la integrarea minorităților în procesul politic. De asemenea, președintele semnează proiecte de lege, iar noii miniștri și cancelari prezintă jurământul în faţa sa.
În multe privințe, președintele Austriei este comparat cu rolul monarhului în Marea Britanie, puterea lor politică este adesea văzută ca fiind simbolică.
De exemplu, președintele nu este așteptat să intervină în funcționarea zilnică a guvernului, dar poate face un apel în anumite situații.
Un mandat prezidențial durează șase ani și pot candida pentru două mandate.
>>> Vacanţe şcolare 2022/2023: când se întorc copiii din Austria la cursuri?
Cine poate vota la aceste alegeri?
Aproximativ 18% dintre rezidenții (sau 1,4 milioane de persoane) din Austria cu vârsta de peste 16 ani nu au drept de vot deoarece nu sunt cetățeni austrieci. Cea mai mare concentrație de persoane care nu au drept de vot se află în Viena, Innsbruck și Salzburg.
În comparație, acum 20 de ani, Austria avea doar 580.000 de oameni fără drept de vot.
Numai cetățenii austrieci în vârstă de 16 ani au voie să voteze la alegerile prezidențiale.
The post Alegerile prezidențiale austriece. Cel mai mare număr de candidaţi, cine sunt aceştia appeared first on Ziarul Românesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
