„Prognozele actualizate recent exprimă perspective de creştere pentru acest an de 7,3% după ajustarea cu 3,9% în anul pandemic 2020, dar dinamica anuală a PIB ar putea decelera la 5,1% în 2022, respectiv la 4,1% în 2023. De ce? Pentru că vom asista la disiparea graduală a efectului bază determinat de restricţiile introduse anul trecut şi ridicate în acest an. Pe de altă parte, se vor implementa şi în România măsuri de normalizare a politicii economice. Deja Banca Centrală a iniţiat ciclul monetar post pandemie care va continua în lunile următoare, iar pe de altă parte la nivel de administraţie se vor implementa măsuri de consolidare fiscal – bugetară”, a spus Andrei Rădulescu, la conferinţa „Pandemia continuă: România Încotro? Cum rezistă economia românească în pandemie”, eveniment organizat de Oxygen Events cu sprijinul Asociaţiei Române a Băncilor, dedicat Ecosistemului Antreprenorial.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar exprimat ca pondere în PIB ar urma să se reducă la 6% în 2021, de la 9,2% în 2020, urmând să coboare la 4% în 2022 şi la 3% în 2023.
Andrei Rădulescu a mai spus că rata de schimb medie anuală euro/leu ar putea ajunge la 4,93 anul acesta, la 4,99 lei pentru un euro în 2022 şi la 5,04 lei pentru un euro în 2023.
Datoria publică, exprimată ca pondere în PIB, este previzionat să coboare la 44,1% anul acesta, de la 47,3% în 2020, la 41,3% în 2022 şi la 39,6% în 2023.
The post Andrei Rădulescu, BT: Dinamica anuală a PIB ar putea decelera la 5,1% în 2022, respectiv la 4,1% în 2023 appeared first on Economica.net.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
