Știri Austria: lupta împotriva ”Clanurilor mari de traficanți”. Ministrul de interne Karner consideră că Austria este cea mai afectată de migrația ilegală și că acordă prioritate acțiunilor împotriva traficanților de migranți.
Ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) a făcut luni un bilanț al măsurilor luate „în lupta împotriva migrației ilegale și a mafiei traficului de persoane”. De la începutul anului, 440 de traficanți au fost reținuți și arestați în cadrul unor operațiuni speciale, a subliniat din nou Karner.
„Sistemul de azil a ajuns la limita capacității sale. Mafia brutală a traficului de persoane joacă un joc murdar pe spatele oamenilor. Trebuie să le ținem piept”, a declarat ministrul de interne.
Austria, lupta împotriva ”Clanurilor mari de traficanți”
Dintre cele 56.000 de cereri de azil, multe provin din țări care nu aveau nicio șansă de a primi o decizie pozitivă, a spus Karner. În iulie și august, de exemplu, cele mai multe cereri de azil au venit de la indieni – o tendință care va continua și în septembrie. Cu toate acestea, până în prezent, nu a existat nicio decizie pozitivă pentru un cetățean indian.
De asemenea, s-au înregistrat creșteri importante ale cererilor din Tunisia, Pakistan și Maroc. „Ei fac reclamă că Europa caută muncitori și că pot lucra aici imediat”, a declarat ministrul de interne în cadrul conferinței de presă. Din acest motiv, a spus el, se desfășoară și o campanie anti-marketing pentru a „evidenția în mod deliberat minciunile traficanților” în India, Tunisia și Maroc.
În total, au fost desfășurate 2 500 de acțiuni specifice în diferite locuri și la diferite ore din zi și din noapte, în punctele de trecere a frontierei, în adăposturile de îngrijire primară și în traficul rutier. În plus, de la începutul anului au fost luate 32.000 de decizii negative în procedurile de azil accelerate. Peste 7.000 de persoane cu decizie negativă au fost scoase din țară – 60% dintre ele de bună voie, 40% sub constrângere, a rezumat ministrul de interne.
Austria prelungește controalele la frontieră cu încă 20 de zile
Polițiști austrieci la datorie în Serbia
Austria a luat măsuri de combatere a migrației la mai multe niveluri: la nivel național, la nivel bilateral cu vecinii săi, Ungaria și Slovacia, și la nivel trilateral cu Ungaria și Serbia, unde 70 de polițiști austrieci sunt, de asemenea, desfășurați la granița cu Macedonia de Nord, precum și la nivel european. „Chiar dacă noi, în Austria, suntem cei mai afectați de migrația ilegală, aceasta afectează și alte țări”, a subliniat Karner.
În cadrul operațiunii Spider Net, sistemele de camere de luat vederi sunt amplasate în zona de frontieră cu Ungaria, a adăugat directorul general pentru securitate publică, Franz Ruf. 40 de camere mobile și 80 de camere fixe au putut deja să furnizeze dovezi ale traficului de persoane în 57 de cazuri.
În plus, întreaga rețea urmează să fie investigată prin citirea datelor de pe telefoanele mobile ale traficanților reținuți. „Rețelele de trafic sunt subestimate”, subliniază Ruf. „Clanurile mari de traficanți” provin de obicei din Siria și Afganistan și sunt vizate pe ruta de trafic din Balcanii de Vest, motiv pentru care există un grup operativ comun cu Serbia și Ungaria.
surse: DerStandard, ZiarulRomanesc.at
Postarea Austria: lupta împotriva ”Clanurilor mari de traficanți”, afacere de milioane, 440 de persoane au fost reținute și arestate a apărut prima pe Ziarul Românesc Austria.
Sursa acestui editorial informativ în știri, este ziarulromanesc.at, știre pe care o preluăm.
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
