Pandemia, cu restricţiile aduse vieţii sociale, a fost considerată o şansă pentru îmbunătăţirea echilibrului demografic pe termen lung în ţările dezvoltate, unde adesea populaţiile îmbătrânesc rapid. Cu alte cuvinte, o ocazie pentru ca oamenii să facă mai mulţi copii.
În perioada pandemiei, un baby boom au cunoscut în special statele nordice europene, unde modelul de plasă de siguranţă socială cu taxe ridicate pentru finanţarea programelor cuprinzătoare şi generoase de beneficii sociale, incluzând concedii maternale şi paternale extinse şi subvenţionarea îngrijirii copiilor, pare să fi contat cel mai mult, după cum a remarcat Bloomberg. Dintre statele nordice, la creşterea ratei natalităţii se remarcă Finlanda.
Europa, şi în special Europa de Est, se confruntă cu o criză demografică ce ameninţă dezvoltarea economică şi bunăstarea generaţiilor care vor veni şi chiar viitorul naţiunilor.
O bombă demografică face ca numărul de pensionari să crească în comparaţie cu numărul de persoane cu salarii, ceea ce înseamnă că tot mai puţin oameni tineri trebuie să susţină tot mai mulţi bătrâni. În felul acesta, presiunile pe bugete şi pe productivitate cresc până la apariţia unor crize şi la stagnarea dezvoltării economice, poate chiar regres, într-o lume tot mai competitivă pentru resurse.
Europa de Est se confruntă cu o criză demografică
În Occident, forţa de muncă umană a devenit o resursă deosebit de preţioasă. Multe state europene se confruntă cu penurii de forţă de muncă. România şi Bulgaria, unde tendinţa este accentuată de migraţia spre vest a celor în căutarea unor venituri sau oportunităţi de viaţă mai bune, riscă să dispară ca populaţie în câteva decenii.
În regiune, Ungaria are de mai mulţi ani programe de încurajare a naşterilor. În pandemie, rata naşterilor a crescut. Însă acest lucru, în condiţiile actuale, s-ar putea să nu fie suficient pentru a împiedica declinul populaţiei.
La polul opus al lumii, în China, guvernul a aplicat mult timp politici de descurajare a natalităţii pentru că populaţia tindea să crească necontrolat, peste nivelul la care poate fi susţinută sănătos de economie, scrie Mediafax.
Însă acum aceste politici se dovedesc contraproductive, iar rata natalităţii scade când Partidul Comunist vrea să facă din China o superputere economică şi militară mondială care să rivalizeze cu SUA. În Finlanda, o ţară cu tradiţie în protejarea bunăstării gospodăriei, guvernul face eforturi uriaşe pentru a stopa declinul rapid al populaţiei.
Ratele fertilităţii sunt la minime istorice
De la alegerile din 2019, membrii executivului condus de o femeie tânără au adus pe lume opt copii, iar doi sunt pe drum. Iar finalndezii de rând nu s-au lăsat nici ei mai prejos. Numărul copiilor nou-născuţi a sărit în sus cu aproape 7% anul trecut, cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani. Şi alte naţiuni nordice s-au ales cu baby-boom-uri frumuşele, ceea ce face din regiunea cu o populaţie de doar 28 de milioane un lider la acest capitol în rândul economiilor dezvoltate.
În unele din ţările occidentale, ratele fertilităţii sunt la minime istorice. În Europa, în afara regiunii nordice, doar Olanda s-a apropiat de cifrele Finlandei, Suediei, Norvegiei şi Islandei, potrivit datelor proiectului Nordic Co-operation.
Nu poate fi o coincidenţă faptul că pachetele de sprijin economic aplicate în aceste state (plus Danemarca, liderul absolut la astfel de investiţii) pentru atenuarea efectelor crizei pandemice sunt printre, dacă nu cele mai mari din Europa.
Dar şi în Elveţia în 2021 au fost înregistrate mai multe naşteri decât oricând în ultimii 50 de ani, scrie Swissinfo. Elveţia este un stat bogat. Pentru Marea Britanie, a doua economie ca mărime din Europa, datele pentru 2020 arată scăderea ratei de concepţie, scrie The Guardian.
Numărul naşterilor, în creștere după prima jumătate a anului 2021
Însă numărul naşterilor a început să crească după prima jumătate a anului 2021, semn că britanicii au decis să facă copii după trecerea şocului produs de lovitura iniţială a pandemiei.
La această situaţia s-ar putea să fi contat şi modului haotic în care guvernul a abordat pandemia, cu libertate totală când celelalte economii europene se închideau şi apoi cu restricţii mai dure decât în multe părţi ale Europei când numărul celor răpuşi de COVID creştea necontrolat. Şi în Irlanda naşterile au crescut anul trecut, după zece ani de declin. Ungaria a cunoscut creşteri ale numărului de naşteri şi în 2020 şi în 2021.
Însă anul trecut s-a confruntat cu cel mai puternic declin al populaţiei de după cel de-al Doilea Război Mondial, scrie Hungary Today, care citează statistica oficială. De vină sunt decesele mult prea multe cauzate de COVID. Această problemă arată un alt aspect distructiv al îmbătrânirii populaţiei.
COVID este mortală mai ales pentru bătrâni. În China, a doua economie ca mărime a lumii, naşterile au scăzut cu o treime în 2020. În 2021, rata de creştere a populaţiei a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele şase decenii, iar analiştii spun că anul acesta ar putea fi startul declinului populaţiei chineze.
Articolul Baby boom, un vis pentru întreaga lume civilizată pe care pandemia l-a făcut realitate apare prima dată în Descopera.
Această știre a fost preluată de pe portalul amintit
Această informație preluată de pe portalul mai sus amintit, nu reprezintă o informație oficială a unei autorități, însă în latura de știre prezintă o informație veridică. potrivit legii 8/1996 știrile pot fi preluate chiar de la un portal la altul, nefiind opere sau lucrări ce necesită drept de autor, însă din spirit deontologic oferim sursa acestora.
Leontiuc Marius – senior editor
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
