Ambele proiecte au ca scop consolidarea energetică a Bulgariei, ţara cea mai săracă din UE, şi, până de curând, total dependentă de Rusia, atât în ceea ce priveşte petrolul, cât şi gazele, scrie agenţia spaniolă.
Potrivit deciziei prezentate joi de Guvern şi care trebuie ratificată de Parlament, primul proiect va permite furnizorilor de gaze din Grecia să rezerve până la 390 milioane de metri cubi în depozite din Bulgaria, în timp ce companiile bulgare vor putea să descarce gaze lichefiate la terminalul grec din insula Revithoussa.
Acordul respectă o directivă europeană adoptată în 2022, care stabileşte că fiecare ţară care nu dispune de înmagazinări subterane de gaze pe teritoriul ei – cum este cazul Greciei – va trebui să deţină rezerve strategice echivalente cu 15% din consumul său anual în alt stat din Uniunea Europeană.
Marţi, compania bulgară de stat Bulgargaz a semnat un contract cu cea turcă Botas, care îi va permite accesul până în 2036 la terminalele de regazeificare a gazelor naturale lichefiate din ţara vecină, precum şi la reţelele de gazoducte ale acesteia.
Cel de-al doilea proiect cu Grecia prevede realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui oleoduct care să transporte petrol din surse non ruse de la portul elen Alexandroupolis în cel bulgar Burgas, pe ţărmul Mării Negre, unde se află rafinăria rusă Lukoil Neftohim, unica din Bulgaria, care funcţionează aproape exclusiv cu petrol din Rusia.
Guvernul bulgar consideră că acest oleoduct poate fi construit până la finele lui 2024, dată până la care Bulgaria beneficiază de o clauză de excepţie europeană pentru a putea importa petrol din Rusia pe cale maritimă.
Acest proiect va ajuta la înlocuirea petrolului rusesc, care în prezent se importă cu nave cisternă prin intermediul portului Burgas.
Sursa: economica.net
Împotriva articolelor redacției noastre, persoanele nemulțumite pot formula Contestație în termen de 10 zile de la publicarea articolului, la judecătoria Orășenească nr. 1 München Bayern Deutschland, in conformitate cu Legea federală Germană. Considerăm că nu se pot formula acțiuni la instanțele din România deoarece nici o persoană care activează în trustul nostru nu poate fi extrasă de sub jurisdicția federală germană. Considerăm că redacția noastră nu răspunde în fața autorităților din România ci doar celor federale sau civile germane. deoarece legea română nu are efecte de extraneitate asupra redacției chiar dacă subiectul știrilor face obiectul unor evenimente sau persoane din România și sunt scrise în limba română. Limba română nu este izvor de extraneitate a legii.
